Uriașa operațiune de mutare în noul sediu NATO a fost coordonată de un român

Când spui NATO, spui securitate, zeci de naţiuni care iau decizii politice şi militare. Pentru Bogdan Lăzăroae, un american de origine română, NATO a fost timp de 11 ani un război logistic pe care l-a câştigat. Echipa Observator l-a întâlnit chiar în noul sediu al Alianţei.

• Primul episod de iarnă din acest sezon. 7 judeţe, cele mai afectate: COD ROŞU de viscol

• Mutarea istorică a sediului NATO a fost coordonată de românul Bogdan Lăzăroae.
• Românul a prezentat întreaga poveste într-un material exclusiv Observator.

Când spui NATO, spui securitate, zeci de naţiuni care iau decizii politice şi militare. Pentru Bogdan Lăzăroae, un american de origine română, NATO a fost timp de 11 ani un război logistic pe care l-a câştigat. Echipa Observator l-a întâlnit chiar în noul sediu al Alianţei, o construcţie unică în lume, în realizarea căreia românul a avut un rol decisiv. Urmăriţi un reportaj de Alessandra Stoicescu, Cosmin Herea şi Dragoş Coman. 

Bogdan Lăzăroae, director responsabil cu mutarea în noul sediu NATO: Construcţia a început în 2010 şi am terminat-o în 2017, când a fost livrată. Atunci a fost şi prima întâlnire a şefilor de stat şi guverne, aici în clădire

În 1999, când Alianţa Nord-Atlantică a sărbătorit 50 de ani de la înfiinţare, a apărut ideea unui sediu nou pentru NATO, un sediu demn de secolul XXI. Câţiva ani mai târziu, românul a primit misiunea de a muta minioraşul aliaţilor, fără sincope şi în deplină siguranţă.

Bogdan Lăzăroae, director responsabil cu mutarea în noul sediu NATO: În clădire lucrează 4200 de oameni în fiecare zi. Avem câte 1500 de vizitatori în funcţie de evenimentele care se întâmplă, fie oficiale, fie neoficiale. Este o clădire unică în lume, este singura clădire în care sunt 29 de ambasade sub un singur acoperiş.

La Summit-ul NATO de la Bucureşti, din anul 2008, a fost făcută publică prima machetă cu designul noii clădiri. O inovaţie arhitecturală din fier beton şi sticlă sub forma a două palme care protejează asemenea unor aripi.

Bogdan Lăzăroae, director responsabil cu mutarea în noul sediu NATO: Este o clădire relativ verde. Este o clădire care este încălzită şi răcită pasiv. Folosim fie apă geo termală, fie apă rece sau caldă, în funcţie de sezon. A fost construită astfel încât să recuperăm apa de ploaie. În Belgia plouă foarte mult. Sunt 73.000 de metri pătraţi de geamuri, durează cam trei luni să facem curat, terminăm şi o luăm de la capăt să spălăm geamurile. Ideea este de transparenţă. Nu avem nimic de ascuns.

Mutarea propriu-zisă a peste 7000 de metri liniari de arhivă, a mobilei şi obiectelor de artă a durat 12 săptămâni. Timp în care Bogdan se ruga să nu fie nicio criză pe plan internaţional. 

Dar... s-a întâmplat: un atac în Siria a prins jumătate din delegaţi în sediul vechi al NATO şi cealaltă jumătate - în noul sediu. Pentru a nu perturba Consiliul Alianţei, convocat de urgenţă, Bogdan a demarat misiunea "Magic carpet" sau covorul fermecat - un flux continuu de transport de oameni şi documente între cele două sedii.

Bogdan Lăzăroae, director responsabil cu mutarea în noul sediu NATO: Avem inclusiv două zone în care se poate servi cafea pentru că întotdeauna "hai să bem o cafea" este interpretat cu "hai să avem o discuţie informală, ca să rezolvăm o problemă".

Noul sediu NATO nu este pregătit doar pentru cele peste 5000 de întâlniri oficiale care au loc anual.

(Reporter): "Acesta e lemn din România, corect?

(Bogdan Lăzăroae): Da, este lemn de fag. Aici e Bucureştiul. Dunărea, Moldova, Transilvania".

Aţi crede că ne aflăm într-o cafenea la modă din Bruxelles. Dar nu, suntem tot în inima unui loc cu grad de securitate zero.

Bogdan Lăzăroae, director responsabil cu mutarea în noul sediu NATO: Fiecare masă reprezintă un stat membru şi lemnul este din ţara respectivă. Sunt 29 de mese. Fiecare masă are hărţile din ţara respectivă cu lemnul de rigoare. Ideea e de a aduce aminte şi aliaţilor şi vizitatorilor cine sunt aliaţii şi de ce suntem aici şi care sunt ţările membre

În iunie 2020, Bogdan Lăzăroae va putea spune: misiune încheiată cu succes. Uneori, îi vine şi lui greu să creadă că îşi va trece în CV acest proiect grandios care a costat peste un miliard de euro.