România, pe locul 9 în topul ţărilor cu cea mai mare risipă alimentară. Câtă mâncare aruncă un român în fiecare an: "20% din buget se duce la gunoi"

6000 de tone de alimente ajung zilnic la tomberon, iar un singur român aruncă pe an în jur de 130 de kg de mâncare. Este o statistică dură, dar care reflectă realitatea cu care se confruntă întreaga omenire, şi care plasează România pe locul 9 în topul ţărilor cu cea mai mare risipă alimentară.

• Florin Piersic a ajuns la Institutul de Boli Infecţioase Matei Balş din Capitală. DETALII la Observator 12:00, la Antena 1
• 18 județe intră sub cod galben de ploi și vijelii. Zonele vizate de instabilitate atmosferică

Peste 80% dintre români declară că aruncă alimente, fie că este vorba despre mâncare gătită, produse de panificaţie, lactate, carne sau legume. Asta în condițiile în care țara noastră se află în fruntea clasamentelor europene la sărăcie și la coada clasamentului în ceea ce privește nivelul de trai.

Gabriela Vereş, vicepreşedinte Federația Băncilor pentru Alimente România FBAR: Statistic vorbind, românii cheltuiesc aporape 40% din buget pe alimente, şi cam jumate din mâncarea cumpărată o aruncă în anumite luni. Deci înseamnă că 20% din bugetul lor se duce la gunoi. 

În ţara noastră există o lege a risipei alimentare, însă abia la finalul lui 2020 au fost introduse clauze care oferă scutirea de TVA hipermarketurilor ce donează alimentele perisabile.

Gabriela Vereş, vicepreşedinte Federația Băncilor pentru Alimente România FBAR: Companiile le pot dona ca sponsorizare, ca şi donaţie pe baza legii risipei alimentare sau ca şi donaţie simplă, noi le colectăm şi le redirecţionăm spre organizaţii cu programe sociale, destinate persoanelor din categorii defavorizate.

55% dintre restaurantele din România au implementat măsuri de combatere a risipei alimentare

76% dintre restaurantele din România, participante la un studiu, au declarat că se confruntă cu risipa alimentară, iar 55% dintre acestea au implementat măsuri de combatere a fenomenului.

Costel Moza, administrator restaurant: Facem aprovizionarea zilnic pentru a putea controla fluxul de materii prime. Optimizăm prin numărul de meniuri pe care-l facem. Preferăm să spunem că s-a terminat decât să rămânem cu ele neconsumate. 

Una din cauzele risipei alimentare este şi cumpărarea mai multor produse decât ne este de folos. Tocmai de aceea, nutriţioniştii ne sfătuiesc să nu mergem niciodată la cumpărături când ne este foame, pentru că tendința este să cumpărăm foarte multe alimente pentru a ne satisface pofta pe moment.

 Lioara Ciugudean, nutriţionist: Trebuie să fim foarte atenţi la termenele de valabilitate şi astfel încât ceea ce cumpărăm să şi folosim în funcţie de termenul de valabilitate şi astfel să le şi aranjăm în frigider. 

Gabriela Vereş, vicepreşedinte Federația Băncilor pentru Alimente România FBAR: Să meargă la cumpărături cu listă, să gătească din resturile alimentelor gătite ieri, astăzi să facă o salată la care să amestece carnea pe care au gătit-o ieri, de exemplu.

La nivelul Uniunii Europene, anual, se adună 5 milioane de tone de deșeuri alimentare, cantitate suficientă cât să asigure hrana pentru 300 de mii de oameni, timp de 20 de ani.