România şi alte 18 state UE cer Băncii Europene de Investiţii să finanţeze industria apărării

Nouăsprezece state membre ale Uniunii Europene, inclusiv Franţa şi Germania, dar şi România, solicită Băncii Europene de Investiţii (BEI) să crească finanţarea pentru industria apărării, în contextul în care UE caută modalităţi de a-şi consolida capacităţile militare în faţa unei posibile agresiuni viitoare din partea Rusiei, transmite Reuters, citată de news.ro.

• Crin Antonescu, validat în congresul PSD drept candidat la prezidenţiale. "Ăsta poate fi începutul unei frumoase prietenii"

Solicitarea a fost transmisă printr-o scrisoare comună adresată preşedintelui Consiliului European şi şefului BEI, înaintea unei reuniuni a liderilor europeni programată pentru luni, unde se va discuta despre viitorul sectorului de apărare al UE. Demersul are loc pe fondul războiului din Ucraina şi al presiunilor exercitate de preşedintele american Donald Trump, care cere statelor membre NATO să-şi majoreze cheltuielile pentru apărare.

BEI nu poate finanţa arme, dar poate revizui regulile

În prezent, BEI, care este deţinută de guvernele UE, nu are voie să finanţeze producţia de muniţie, arme sau echipamente militare. Pentru eliminarea acestei interdicţii, ar fi necesară o majoritate a guvernelor UE, însă unele state şi-au exprimat rezervele.

Banca poate, însă, să acorde finanţări pentru produse cu dublă utilizare (atât civilă, cât şi militară), precum sateliţi, drone sau sisteme radar. Semnatarii scrisorii, respectiv Finlanda, Belgia, Croaţia, Cipru, Cehia, Danemarca, Estonia, Franţa, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Ţările de Jos, România, Slovacia, Spania şi Suedia, au cerut ca BEI să revizuiască lista activităţilor excluse de la finanţare şi să ia în considerare emiterea de obligaţiuni pentru apărare.

"Aceasta ar trebui, totuşi, analizată în consultare cu pieţele financiare şi agenţiile de rating, pentru a evalua fezabilitatea acestei posibilităţi şi impactul potenţial asupra costurilor de finanţare ale obligaţiunilor BEI existente", se arată în scrisoarea obţinută de Reuters.

Diviziuni între statele membre

Cu toate acestea, unele guverne din UE, în special Austria, Irlanda şi Malta, care sunt ţări neutre, se tem că finanţarea industriei apărării ar putea pune în pericol ratingul de credit maxim al BEI şi că adevărata problemă nu este lipsa fondurilor, ci lipsa contractelor pe termen lung.

În plus, BEI joacă un rol esenţial în tranziţia verde şi digitalizarea economiei europene, iar unele state sunt îngrijorate că includerea muniţiei şi armamentului în portofoliul său de investiţii ar putea îndepărta investitorii.

Finlanda cere finanţare directă pentru producţia de muniţie

BEI a dublat finanţarea pentru proiectele de securitate, de la 1 miliard de euro în 2023 la un plan de 2 miliarde de euro până în 2025. Cu toate acestea, Comisia Europeană estimează că sectorul apărării din UE va avea nevoie de 500 de miliarde de euro în următorii 10 ani. Apelul către BEI a fost coordonat de Finlanda, ţară care are o graniţă de 1.340 km cu Rusia şi care a aderat la NATO în 2023.

"Pentru Finlanda, ar fi important ca finanţarea BEI să poată fi utilizată direct pentru producţia de muniţie, ceea ce în prezent nu este posibil", a declarat premierul finlandez Petteri Orpo, într-un comunicat. BEI este cea mai mare instituţie financiară multilaterală din lume, având un bilanţ de peste 500 de miliarde de euro.