Greșeli în lanț au transformat spitalul din Suceava în cel mai mare focar de infecție cu noul coronavirus (Video)

La spitalul din Suceava, coronavirusul a circulat nestingherit dintr-o secţie în alta. O bombă medicală care a dus la infectarea a sute de pacienţi şi cadre medicale. Doctorii şi asistentele au fost chemaţi la serviciu fără să fie testaţi şi fără să se autoizoleze.

• Rezultate parţiale provizorii alegeri prezidenţiale 2024

• Greșeli în lanț au transformat spitalul din Suceava în cel mai mare focar de infecție cu noul coronavirus
• Șefii spitalului, bănuiți că au gestionat prost criza coronavirusului

La spitalul din Suceava, coronavirusul a circulat nestingherit dintr-o secţie în alta. O bombă medicală care a dus la infectarea a sute de pacienţi şi cadre medicale. Doctorii şi asistentele au fost chemaţi la serviciu fără să fie testaţi şi fără să se autoizoleze. Şi au tratat bolnavi fără măşti şi echipamente de protecţie. Şi chiar şi fără medicamentele prevăzute în schema de tratament, pentru că acestea nu mai există în spital.

În 21 martie, România afla că Suceava a devenit cel mai mare focar de coronavirus din ţară. La data aceea, în Spitalul Judeţean erau deja 11 cadre medicale şi zeci de pacienţi infectaţi. Situaţia escaladase deja, astfel că autorităţile nu au reuşit să afle nici până azi cine a fost pacientul zero. Ancheta epidemiologică s-a blocat înainte să înceapă.

Manuela Trifan, director DSP Suceava: Înţeleg că era vorba de un bărbat, dar asta se întâmpla undeva în data de 16, 17, nu mai ştiu exact. Vă spun sincer, acordăm atenţie situaţiei actuale şi vrem ca lucrurile să meargă foarte bine. 

Două zile mai târziu, spitalul era închis, iar managerul suspendat din funcţie. Într-un haos general, cadrele medicale au început să fie testate pentru COVID-19. Zilnic, în centrul de testare din faţa spitalului, medici şi asistente posibil purtători ai virusului stăteau la cozi, unul lângă altul, fără măşti sau echipamente de protecţie. În interiorul spitalului, virusul se răspândea incontrolabil şi ajungea în majoritatea secţiilor. Pacienţii despistaţi pozitivi erau internaţi alături de cei suspecţi, în timp ce personalul medical care ar fi trebuit să se autoizoleze era chemat obligatoriu la serviciu. 

Cadru medical Suceava: Ne-au spus că nu mai sunt teste. Sunt teste, dar nu vor să ne testeze ca să venim să lucrăm. Pentru că dacă ne testăm suntem obligaţi să stăm 14 zile în autoizolare. Şi atunci spitalul nu mai are oameni.

Cadru medical Suceava: Avem măşti simple, ni s-a dat câte o mască. Asistentelor, pe o secţie, li se dădeau cutii de măşti. 30 de măşti pe o tură de 10 -20 de asistente, câte erau, pe care trebuiau să le ţină 12-24 de ore o mască. Indiferent că îţi scuipa unul în faţă sau nu.

Cum s-au făcut anchetele epidemiologice? De ce nu au fost testate toate cadrele medicale nici până acum? Un doctor depistat pozitiv face mărturii dramatice despre modul în care a funcţionat spitalul-focar în plină pandemie. Şi care, teroretic, ar fi trebuit să ia măsuri după dezastrul similar produs la Spitalul Gerota din Bucureşti.

Mircea Dinu Bordiniuc, medic în Spitalul Județean Suceava: Pot doar să vă spun că mijloacele de protecție au fost insuficiente, s-au dat doar măști chirurgicale care sunt concepute pentru a proteja placa operatorie în timpul actului chirurgical. Pacienții au venit, în continuare, la Spitalul Județean Suceava în număr destul de mare și nu s-a implementat nicio măsură pentru a încerca să limiteze doar la cazurile care sunt oarecum urgențe și au nevoie de tratament. Nu există nicio informație prin care să ni se spună că în Spitalul Suceava are loc o transmitere comunitară deoarece nu se testau decât pacienții care veneau din țări aparținând zonei roșii sau galbene sau pacienții care aveau contact cu o persoană simptomatică. 

Spitalul Judeţean Suceava este unul dintre cele mai mari din ţară, cu peste 1.300 de angajaţi. Chiar preşedintele Iohannis a participat, anul trecut, la inaugurarea noului ambulatoriu de specialitate. Tot şeful statului a conferit spitalului ordinul "Meritul Sanitar" în grad de cavaler, cu ocazia Zilei Mondiale a Sănătăţii. 

După contaminarea în masă, Nelu Tătaru, pe vremea aceea secretar de stat în Ministerul Sănătăţii, a plecat la Suceava pentru a analiza situaţia fără precedent. Chiar el a cerut să se refacă anchetele epidemiologice după ce a descoperit greşeli grave, făcute cu bună ştiinţă de autorităţile locale. 

Nelu Tătaru, ministrul Sănătății: Am văzut anchete terminate la jumate sau incomplete care nu urmăresc cazurile în sine, nu urmăresc contacţii şi care se pierd la un moment dat.

Medicii din Suceava spun că nici până acum nu au fost toţi testaţi, deşi merg în continuare la spital, unde îngrijesc pacienţii cu mâinile goale şi chiar şi fără tratament. Cele două medicamente prevăzute în schema de tratare pentru COVID-19 lipsesc. 

Manuela Trifan, director DSP Suceava: Înţeleg că din Spitalul Judeţean lipsesc nişte medicamente din schema de tratament a COVID? Da, da, dar deja spitalul, prin demersurile pe care le-a făcut de ieri începând are promisiunea că azi - mâine ajunge o cantitate suficientă. Dar vorbim de medicamentele care sunt din schema de tratament pentru COVID, da? Exact. S-au cerut două, cele două care au devenit o problemă în toată ţara. Şi fără el acum ce fac bolnavii? Ei mai au, dar nu au suficient.

Spitalul care trebuia să fie adăpost pentru bolnavi a devenit focar de infecţie. Iar în plin scandal, a rămas şi fără medic epidemiolog. Situaţia reală ar putea fi mult mai gravă decât cea comunicată oficial, spun medicii din primul oraş al României care a intrat în carantină.