Superstiţii pentru Moşii de iarnă. Ce e interzis să faci în ziua dinaintea Înfricoşatei Judecăţi

În fiecare an, în sâmbăta dinaintea Duminicii Înfricoşătoarei Judecăţi, credincioşii aduc la biserică ofrande pentru sufletele celor dragi. La Moşii de iarnă sau Sâmbătă piftiilor, pe 14 februarie, tradiţia populară spune că nu e bine să lucrezi pentru că rişti să înnebuneşti sau să tremuri

• Nouă metodă de fraudă când facem cumpărături online. Cine e în spatele schemei cu magazine-fantomă

În fiecare an, în sâmbăta dinaintea Duminicii Înfricoşătoarei Judecăţi, credincioşii aduc la biserică ofrande pentru sufletele celor dragi. La Moşii de iarnă sau Sâmbătă piftiilor, pe 14 februarie, tradiţia populară spune că nu e bine să lucrezi pentru că rişti să înnebuneşti sau să tremuri

La Moşii de iarnă sau Sâmbătă piftiilor, tradiţia populară spune că nu e bine să lucrezi pentru că rişti să înnebuneşti sau să tremuri.Astfel, în bisericile şi cimitirele ortodoxe se face pe 14 februarie pomenirea celor adormiţi.

Această zi mai este cunoscută şi sub denumirea populară de Moşii de iarnă, scrie basilica.ro. Sfinţii Părinţi au rânduit ca sâmbăta să se facă pomenirea celor adormiţi, pentru că este ziua în care Hristos a stat cu trupul în mormânt şi cu sufletul în iad, ca să-i elibereze pe drepţii adormiţi. Pe de altă parte, sâmbăta e deschisă spre duminică, ziua Învierii Mântuitorului Hristos.

Moşii de iarnă marchează începutul sâmbetelor morţilor, în număr de şapte, care se vor încheia sugestiv cu Sâmbăta lui Lazăr, înainte de Săptămâna Mare sau Săptămâna Patimilor.

În tradiţia ortodoxă, în ziua praznicului se aduc la biserică, pentru a fi sfinţite, coliva, prescurea şi o sticlă de vin. De asemenea, se sfinţesc vase cu mâncare şi pachete cu alimente pe care rudele celor adormiţi le împart după slujba de pomenire.

Tradiţia creştină spune că ofrandele oferite de sufletul celor adormiţi au putere de mijlocire pe lângă Dumnezeu pentru iertarea păcatelor săvârşite de către ei, cu gândul său cu fapta, în timpul vieţii. În amintirea celor adormiţi, urmaşii merg la cimitir pentru a le curăţa mormintele şi a le aşeza flori şi lumânări aprinse la căpătâi.

În tradiţia populară există credinţa că, în această zi, sufletele morţilor coboară pe pământ, de aceea se dă de pomană mâncare gătită. “Se spune că cei decedaţi se hrănesc din aburii fierturilor, de aceea este obligatoriu ca măcar un singur fel de mâncare să fie fierbinte”, spun specialiştii în Etnografie şi Folclor de la muzeul Dunării de Jos din Călăraşi.

Pentru această zi, în satele din Bărăgan, gospodinele pregătesc colivă şi colaci, în unele zone, piftie, sarmale, ciorbă, plăcinte, fructe şi vin şi desigur lumânări aprinse. “

Bătrânii spun că ziua Moşilor de iarnă mai era cunoscută şi că Moşii de piftii şi Sâmbăta piftiilor. Este singura zi în care se mănâncă piftii sau răcituri. Dacă mai rămâneau, a două zi erau aruncate, pentru a preveni astfel apariţia frigurilor în timpul verii.

În această zi nu se lucrează. Femeile care încalcă această poruncă sunt pedepsite să tremure precum piftia şi să li se întoarcă pomana dată. Această zi mai trebuie respectată şi pentru a te feri de nebunie.