Tratamentul cu Remdesivir, testat pentru combaterea coronavirusului

România numără astăzi 12.240 de cazuri de infecţie cu coronaviurs, cu 262 mai multe decât ieri. Numărul este într-o uşoară scădere, dar încă nu e cazul să ne relaxăm. Mai ales că astăzi, am depăşit pragul de 700 de decese. Aşadar, criza nu a trecut. 

• EDIŢIE SPECIALĂ Observator. Primele EXIT POLL-uri ale Alegerilor Prezidenţiale, ora 21:00, LIVE la Antena 1
• COMPARAŢIE. Prezenţa la vot pe ore în primul tur al alegerilor prezidenţiale din 2014, 2019 şi 2024

• În 30 de state, inclusiv România, se fac teste cu Remdesivir.
• La Chicago, medicamentul a oferit rezultate remarcabile.

Totuşi, o rază de speranţă vine din Statele Unite, la patru luni de la izbucnirea pandemiei. Un antiviral fabricat în California ar putea fi tratamentul anticoronavirus. Vorbim despre medicamentul Remdesivir, care a dat rezultate spectaculoase după un studiu global. Teste se fac şi în România. 

Anthony Fauci, epidemiolog: Remdesivir are, în mod clar, un efect pozitiv. Un medicament poate bloca virusul!

Anunţul celui mai cunoscut epidemiolog american vine ca o rază de speranţă în lupta cu virusul care a luat, în total, 230 de mii de vieţi. Anthony Fauci crede că medicamentul experimental Remdesivir poate fi folosit ca tratament anti-COVID 19. Antiviralul este deja testat inclusiv în România, la Timişoara.

Virgil Musta, șeful secției COVID din Spitalul Victor Babeș, Timișoara: Am primit ca tratament compasional Remdesivirul, alaltăieri. Ieri am început să îl introducem la pacienţii în terapie intensivă cu forme grave de boală. El va fi administrat timp de 10 zile la 9 pacienţi. Ar trebui să îmbunătăţească starea clinică şi să salveze vieţi!

Produs de o companie farmaceutică din California, REMDESIVIR este, la momentul actual, cel mai promiţător tratament existent pentru COVID 19. Testele sunt în stadiu incipient, dar rezultatele sunt încurajatoare. 

Un studiu realizat pe 1063 de oameni arată că antiviralul reduce timpul de recuperare în cazul pacienţilor în stare gravă. Luna trecută, antiviralul a fost administrat în 68 de spitale. 47 din Statele Unite şi alte 21 în Asia şi Europa.

Anthony Fauci, epidemiolog: Are un efect pozitiv semnificativ în diminuarea timpului de recuperare care a scăzut de la 15 zile la 11 zile. Rata mortalităţii a avut tendinţa de a fi mai scăzută în rândul grupului căruia i s-a administrat Remdesivirul. 8 procente, faţă de 11 procente în grupul care a primit placebo.

Creat cu mai bine de un deceniu în urmă, Remdesivir nu a fost niciodată aprobat ca tratament. Pentru nicio boală, în nicio ţară a lumii. A mai fost folosit experimental, însă, pentru Ebola, dar atunci nu a dat rezultate. Medicamentul nu distruge, practic, noul coronavirus. Dar îl poate bloca.

Beatrice Mahler, pneumolog Marius Nasta: Dacă loturile de pacienţi sunt mici, nu întotdeauna reacţiile adverse sunt prinse şi, atunci, pentru a fi siguri că un medicament este eficient într-o anumită boală, este important să avem o anumită perioadă de timp administrat unor loturi de persoane suficient de numeroase pentru a fi validate ştiinţific.

Testele sunt subvenţionate de guvernul american, iar rezultatele au fost anunţate chiar din Biroul Oval. În timpul conferinţei de presă, Donald Trump abia s-a abţinut să îşi strige bucuria.

Donald Trump, preşedintele Statelor Unite: Vreau ca să îl autorizeze cât mai rapid posibil!

Un studiu realizat în Wuhan şi apărut în publicaţia britanică The Lancet anunţă însă rezultate mai puţin încurajatoare. Aici, medicamentul nu ar fi fost asociat cu niciun benficiu clinic semnificativ.

Într-o intervenție în exclusivitate avută la Observator, Alexandru Rafila, reprezentantul României la Organizația Mondială a Sănătății, a vorbit despre ce înseamnă și ce beneficii ar putea aduce tratamentul cu Remdesivir

Alessandra Stoicescu: Domnule doctor, începe și România în curând să facă teste pentru Remdesivir. Explicați-ne cât de aproape este să ne vindecăm cu Remdesivir?

Alexandru Rafila, reprezentantul României la Organizația Mondială a Sănătății: Este vorba despre două tipuri de studii care se vor desfășura în România. Acest studiu care aparține chiar companiei producătoare și un alt studiu care este organizat de OMS și care aduce și România în rândul celor circa 30 de state, majoritatea din Uniunea Europeană. Speranța există, dar trebuie să fim întotdeauna precauți atunci când facem astfel de aprecieri. În urmă cu 10-12 zile au apărut primele rezultate ale unui trial încheiat într-un spital din Chicago, unde succesul părea extraordinar de concludent. Pacienții cu forme grave ale bolii se vindecaseră în decurs de maxim șapte zile. Erau doar două cazuri de deces din cele 125 de cazuri care au fost incluse în acest studiu. Ulterior, însă, un studiu care nu a fost finalizat, în China, a furnizat niște rezultate contradictorii în legătură cu utilitatea acestui medicament. Însă, acel sit din China nu a finalizat studiul clinic, nu întrunea condițiile de finalizare. În cursul zilei de ieri au venit rezultate din alte două locații cu scheme terapeutice de cinci sau de zece zile. Au arătat rezultate încurajatoare, chiar dacă nu la același nivel cu cele din studiul de la Chicago. Acum rămâne să vedem. Însă trebuie să vă spun de ce se face o schemă de cinci zile și o schemă de zece zile. Se fac aceste scheme pentru că va fi o capacitate de producție limitată, iar dacă schema de cinci zile se dovedește a fi la fel de bună ca și cea de zece zile, atunci vor avea accea de două ori mai mulți pacienți la acest medicament.

Alessandra Stoicescu: Când credeți că știm dacă funcționează sau nu? 

Alexandru Rafila, reprezentantul României la Organizația Mondială a Sănătății: La sfârșitul acestui studiu clinic mare, ce cuprinde 4.000 de pacienți, organizat de firma care a produs acest medicament și la sfârșitul studiului organizat de OMS cred că până în toamnă putem să avem un rezultat final al acestor studii și cred că medicamentul ar putea intra în procedura de aprobare a Autorității Americane de specialitate. 

Alessandra Stoicescu: Pe de altă parte, ultima întrebare este despre modelul suedez, lăudat acum. Vorbim despre modelul în care nu au fost impuse atât de multe restricții. Vocile autorizate spun acum că acela este modelul care a scos la iveală că așa este mai bine. Punctul dumneavoastră de vedere și un mesaj, până la urmă, pentru cei de acasă care au această frustrare.

Alexandru Rafila, reprezentantul României la Organizația Mondială a Sănătății: Cine a citit cu foarte mare atenție declarația doctorului Ryan, de la Organizația Mondială a Sănătății, a observat că, de fapt, el, acolo, elogiază respectul cetățenilor suedezi pentru recomandările de distanțare socială pe care le-au implementat cu sfințenie chiar dacă în Suedia nu a existat o legislație în acest sens. Scrie că succesul modelului suedez se bazează pe parteneriatul dintre stat și cetățeni. Și încrederea cetățenilor în stat se reflectă prin respectarea acestor recomandări. Deci modelul suedez se bazează pe faptul că ei au avut un comportament de distanțare socială fără să fie nevoie să-l impună cineva. De fapt acesta a fost mesajul pe care l-am citit și eu cu foarte multă atenție, chiar de două ori, al doctorului Ryan. Și asta de fapt sugerează dânsul, că fiecare țară, dacă reușește să educe cetățenii încât să respecte astfel de recomandări, atunci nu mai este nevoie de implementarea unor măsuri dure. Pe de altă parte, este vorba și despre un background cultural. Dacă o să mergeți în Suedia, într-o vară, o să vedeți puțini oameni și care interacționează foarte puțin, doar în anumite locuri.