Valoarea Coifului de la Coțofenești şi a brăţărilor dacice furate pentru colecţionarii privaţi. Expert: "Piața neagră este o lume foarte greu de pătruns"

Experţii în artă români şi olandezi sunt convinşi că jaful a avut loc la comandă. Există grupări criminale care sunt specializate în aceste lovituri, în urma cărora vânzarea are loc pe piaţa neagră. Unii colecţionari sunt dispuşi să plătească milioane de euro pentru a avea asemenea piese unice. În luna noiembrie a anului trecut, două picturi semnate Andy Warhol au fost furate dintr-o galerie olandeză prin aceeaşi metodă - hoţii au folosit explozibil ca să intre în clădire. 

• "În România, oamenii sunt foarte supăraţi". Furtul tezaurului dacic, dezbătut la televizor în Olanda, la oră de maximă audienţă

Autorităţile române spun că muzeul Drents din Assen, o mică aşezare din Olanda, cu puţin peste 60.000 de locuitori, nu a fost ales întâmplător pentru expoziţia tezaurului dacic. Este în acelaşi timp cel mai vechi muzeu de arheologie din Olanda dar şi cel mai modern. De altfel, a şi primit titlul de Muzeul European al Anului. 

Ipoteze: unde a ajuns tezaurul furat

"Selecţia pieselor nu se face întâmplător, în cazul acesta a dorit să prezinte publicului olandez faptul că pe teritoriul României s-au dezvoltat civilizaţii importante care au creat capodopere artistice în metale preţioase. Metalurgia timpurie şi metalurgia aurului", a declarat Ernest Oberländer-Târnoveanu, directorul Muzeului Naţional de Istorie.

Principala atracţie a expoziţiei româneşti cu peste 600 de piese a fost Coiful de la Coțofenești. Datează din anul 450 înainte de Hristos. Coiful este realizat din aur pur și cântărește aproape 800 de grame. După formă și decorațiuni, istoricii spun că bijuteria ar fi una ceremonială și nu de luptă. Îi lipsește însă partea superioară a calotei, care s-a pierdut imediat după ce a fost găsită, în 1929. Imaginea acestei comori se regăsește în toate manualele de istorie. O replică a fost purtată de actorul Amza Pellea când l-a interpretat pe regele Decebal în filmul "Dacii" din 1966. 

"Reprezintă o reală lovitură adusă istoriei noastre, identităţii române şi moşterii culturale şi istorice. Interesul statului român este recuperarea pieselor", spune Diana Baciuna, secretar de stat Ministerul Culturii.

Şi cele trei brăţări dacice care au ajuns pe mâna tâlharilor sunt realizate din aur pur şi au o greutate între 600 de grame şi un kilogram. Designul lor este spectaculos - sunt decorate cu un şarpe înaripat, cu bot de lup, asemănător unui dragon, stindard dacic redat şi pe Columna lui Traian. 

Celebrele brăţări dacice pot fi admirate într-o vitrină securizată de la Muzeul Naţional de Istorie a României. Sunt 9 asemenea bijuterii în acest moment aici. Ele au fost recuperate cu greu de statul român de pe piaţa neagră. Piesele de aur au fost descoperite în anii 1990-2000 în zona fostelor cetăţi dacice de la Sarmizegetusa Regia şi au fost scoase ilegal din ţară. 

Colecţionarii ar fi dat bani grei pe el

Unii colecţionari dornici să deţină asemenea comori ar fi plătit milioane de euro în trecut. "Au furat cele mai importante elemente din această expoziție și probabil că există deja un cumpărător, care le va achiziționa și le va închide într-o colecție privată, ferită de ochii autorităților, de ochii instituțiilor, de ochii publicului, de ochii altor colecționari. Piața neagră și lumea ascunsă a porților închise este o lume foarte, foarte adâncă și foarte greu de pătruns", a declarat Alin Ciupală, art advisor Palatul Cesianu-Racoviţă.

"Există un grup în Germania, în Berlin, care este specializat în cazuri de furt de aur şi diamante din muzee, care ar putea fi suspect. Există un grup şi din sud-estul Europei care au prăduit muzee în acest fel", arată Arthur Brand, investigator olandez în furturile de artă.

Nu este pentru prima dată când aceste piese excepţionale ies din România. Versiuni ale expoziţiei au fost expuse în Spania, China, Ungaria sau Portugalia.