Principalele propuneri de modificare a LEGILOR JUSTIŢIEI anunţate de Tudorel Toader. Preşedintele României, EXCLUS din procedura de numire a şefilor DNA, DIICOT şi Procurorului General

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a prezentat, astăzi, principalele propuneri de modificare a legilor justiţiei. Propunerile de modificare vizează legile 303/2004 (statutul judecătorilor şi procurorilor), 304/2004 (privind organizarea judiciară) şi 317/2004 (privind CSM). Una dintre cele mai importante schimbări anunţate de Tudorel Toader este excluderea preşedintelui României din procedura de numire a şefului DNA, DIICOT şi Procurorului General. 

• Alege ce urmează! Tu eşti liderul! Marcel Ciolacu, candidatul PSD la alegeri, faţă în faţă cu Alessandra Stoicescu de la ora 19:30, la Antena 1
• Alegeri prezidențiale 2024 LIVE TEXT. A început votul în diaspora. Primii români au votat în Noua Zeelandă

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a prezentat, astăzi, principalele propuneri de modificare a legilor justiţiei. Propunerile de modificare vizează legile 303/2004 (statutul judecătorilor şi procurorilor), 304/2004 (privind organizarea judiciară) şi 317/2004 (privind CSM). Una dintre cele mai importante schimbări anunţate de Tudorel Toader este excluderea preşedintelui României din procedura de numire a şefului DNA, DIICOT şi Procurorului General. 

Legile vizate de modificări:

- Legea 303/2004 priveste statutul judecatorilor si procurorilor.

- Legea 304/2004 privind organizarea judiciara.

- Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii.

Cele mai importante declaraţii ale lui Tudorel Toader:

 "A fost pe deplin asigurată transparenţa decizională. Pentru că proiectul de lege a plecat de la CSM în 2016, a venit in ianuarie anul acesta la Ministerul Justiţiei, între timp s-a schimbat componenţa, Ministerul Justiţiei de la acel moment a trimis înapoi la CSM, pentru ca actualul CMS să îşi exprime punctul de vedere.

După care CSM şi-a exprimat punctele de vedere şi a dat avizul în intervalul ianuarie-aprilie anul acesta, a trimis proiectul de lege la Ministerul Justiţiei, am luat în considerare în mare măsură propunerile venite de la CSM dar cele mai multe sunt referitoare la legea 217, privind organizarea şi funcţionarea CSM-ului, pentru că sunt propuneri tehnice. 

Acum am dat forma finală pe care o considerăm noi după cele două runde de consultări, trimitem înapoi la CSM pentru a treia oară pentru avizare de data aceasta, primim proiectul, îl trimitem la Guvern şi in Parlament şi incepe procedura de adoptare, potrivit legii 24.

O primă categorie se rezumă la majorarea vechimii necesare pentru promovare. La un moment dat, se luau în considerare şi anii în care un judecător/procuror fusese avocat. Dacă fusese avocat 4-5 ani şi devenise judecător procuror, ar fi fost o dublă echilvalare, atât pentru a deveni procuror, cât şi oentru a promova.

CCR a dat o decizie, dar prin priectul nostru propunem majorarea vechimii necesare pentru promovare, 7 ani de activitate efectivă în funcţia de judecător pentru a promova la Tribunal. Practic, sunt două modificări. Durata si caracterul efectiv de activitate pentru promovare.

Aceeaşi propunere şi in privinţa procurorilor să aibă 7 ani vechime efectivă în funcţia de procuror pentru a promova la Parchetul de pe langa Tribunal sau Parchetul de pe lângă Tribunalul specializat,

Opt ani pentru a promova în funcţia de procuror la DIICOT sau la DNA, perioadă la care se adaugă şi celelalte condiţii, de a participa la o comisie, la un interviu, să aibă gradul cel puţin de procuror de tribunal. Prin promovare să dobândească doar specializare. 

Zece ani vechime efectivă în funcţia de judecător pentru a promova ca judecător la Curtea de Apel. Zece ani vechime efectivă în funcţia de procuror, pentru a promova la Curtea de Apel.

15 ani vechime efectivă în funcţia de procuror pentru a promova procuror la Parchetul de pe langa ÎCCJ. 

18 ani pentru vechime efectivă în funcţia de judecător pentru a promova judecător la ÎCCJ. 

Aceste condiţii asigură un parcurs în cariera de magistrat, fără a fi sărite anumite etape. Voi reveni şi voi întări această propunere de modificare. 

Aici este o propunere care, în opinia mea, este de natură să restabilească o normalitate, un echilibru între activitatea prestată şi drepturile salariale", a anunţat ministrul Justiţiei, Tudorel Toader.

"Propunem ca pe viitor functiile de conducere sa aiba un mandat de 4 ani,in loc de 3 in prezent. Legea prevede ca mandatele in curs nu pot fi afectate de modificarea legii. Daca legea intra in vigoare in ianuarie 2018, mandatele actuale nu sunt afectate. Perspectiva mandatelor de 4 ani nu se refera la cei care au functii astazi sau maine.

Posibilitatea unui procuror de a trece in functia de judecator sau a unui judecator pentru a trece in functia de procuror: dupa doilea an la Institutul Magistraturii se duc in practica, dupa care se specializeaza. Judecatorii sunt majoritari in celelalte domenii, nu in penal, procurorii sunt majoritari in penal. Propunerea noastra e de a respecta specializarea pe care o au magistratii de-a lungul carierei. Mentinem posibilitatea ca un procuror sa treaca judecator, dar numai la nivel de judecatorie, cu avizul CSM. Altfel apar conditiile de vechime. 

Separarea competentelor decizionale: sectia pentru procurori de la CSM sa decida in privinta carierei profesionale a procurorilor, sectia pentru judecatori sa decida in privinta judecatorilor, ramanand CSM-ul sa desfasoare activitatile pentru independenta si buna functionare.

Redimensionarea schemei de condudere la ICCJ: ICCJ are un volum de activitate foarte diversificat si foarte bogat. Pentru buna functionare, se considera ca este necesar un al doilea vicepresedinte.

Procedura de numire in functiile de conducere la ICCJ: se pastreaza in sensul ca presedintele ICCJ se numeste de catre presedintele Romaniei. Se modifica in sensul ca propunerea sa nu o mai faca plenul CSM, ci sectia pentru judecatori. 

Procedura de numire la Ministerul Public, functii de conducere: sa decida sectia pentru procurori a CSM, la propunerea ministrului Justitiei, in baza unei proceduri transparente, procurori care tb sa aiba 10 ani de vechime in functia de procuror".

"De multa vreme s-a vorbit de legea raspunderii magistratilor: de principiu, judecatorii si procurorii raspund penal in conditiile legii. Este o prevedere de principiu. Se mentine prevederea constitutionala potrivit careia statul raspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate de erorile judiciare. Prejudiciile cauzate prin erorile judiciare nici nu pot fi altfel, pentru ca este un principiu constitutional. Raspunderea statului este stabilita in conditiile legii. Aici apare o modificare: solidaritatea in raspundere a celui care cauzeaza prejudiciul alaturi de stat. Am propus abrogarea art. 6 din art 96, care spune: pentru repararea prejudiciului, persoana se poate indrepta impotriva statului, prin Ministerul de Finante.

O alta modificare: dupa ce prejudiciul a fost acoperit de stat, statul se indreapta cu actiune de despagubire impotriva judecatorului/procurorului care a savarsit eroarea cauzatoare de prejudiciu. Modificarea este ca statul se indreapta impotriva magistratului care a comis eroarea, fata de actuala prevedere, care spune ca statul se poate indrepta. Statul niciodata nu s-a indreptat impotriva unui magistrat pentru a recupera prejudiciul. Nu exista categorie socio-profesionala care sa nu raspunda dupa regulile generale ale dreptului. Termenul de prescriptie din art. 96 este cel din dreptul comun: un an. Intr-un an, nicio hotarare judecatoreasca nu ramane irevocabila. Va asigur de urmatorul lucru: multa lume a asteptat o lege a raspunderii magistratilor. O astfel de lege raspunde cerintelor societatii, ca sa nu avem o categorie in afara raspunderii juridice. Nu avem si nu trebuie sa avem nicio astfel de categorie. Prin propunerile formulate, am adus legea raspunderii magistratilor in parametrii statului de drept".

Ştirea iniţială:

Ministrul Justiţiei va face declaraţii de presă, azi, începând cu ora 11.00, când ar urma să prezinte acest proiect.

De altfel, el anunţa la începutul acestei luni că în 23 august va prezenta public proiectul de lege privind modificarea Legilor justiţiei. "Sunt propuse modificări de fond şi nu de formă!”, spunea Tudorel Toader.

Modificările la legile justiţiei vizează în principal trei texte de lege: Legea privind statutul procurorilor şi judecătorilor, legea privind organizarea judiciară şi cea privind Consiliul Superior al Magistraturii (CSM).

Printre modificările la legile justiţiei aşteptate de la ministrul Tudorel Toader se număra şi măsura supravegherii electronice, aşa-zisă brăţara electronică pentru inculpaţii aflaţi în arest la domiciliu sau sub control judiciar.

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a mers în iulie la Bruxelles pentru a discuta cu vicepreşedintele CE, Frans Timmermans, despre legile privind Justiţia. El a afirmat că pachetul va fi adoptat de Guvern pe 1 septembrie, urmând a fi transmis Parlamentului.

Premierul Mihai Tudose a declarat, duminică, la Antena 3, că ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, va prezenta până la 1 septembrie pachetul de legi privind justiţia, spunând că acesta are o "sarcină foarte, foarte grea". "Nu, ştiu, pot să fiu mulţumit sau nemulţumit de domnul Toader. (...) Are o sarcină foarte, foarte grea: de a finaliza acel pachet de reformă a justiţiei", a spus Tudose, duminică.

Întrebat dacă ministrul Justiţiei are şi un termen-limită pentru finalizarea acestui pachet de legi, premierul a spus: "Trebuie să o termine (...) până la 1 septembrie". "Avem o serie de impuneri, unele Uniunea Europeană, unele de la Curtea Constituţională, trebuiesc făcute, trebuiesc reglementate.(...) Eu cred că trebuie să se întâmple odată şi odată. A fost acea consultare publică extinsă, a fost discuţia pe care a avut-o domnia sa cu Bruxelles-ul. A fost la Bruxelles, le-a prezentat ce şi cum, a venit cu ok-ul de acolo", a declarat Tudose.

Întrebat dacă va fi adoptată o lege a răspunderii magistraţilor şi dacă procurorii vor fi scoşi din categoria magistraţilor şi asimilaţi cu avocatul statului, premierul a confirmat că se are în vedere o modificare de lege privind răspunderea magistraţilor: "La prima întrebare: da, la a doua mai aveţi un pic de răbdare".