Ziua Dansului 2024. Nea Mărin a făcut cea mai mare horă din lume, la care au participat 10.000 de români: "Sunt 60 de ani de când joc. O viaţă de om"

A făcut cea mai mare horă din lume, la care au participat 10 mii de români. Şi a recuperat zeci de dansuri tradiţionale uitate din satele României. Cine ar putea fi mai potrivit pentru a sărbători cum se cuvine Ziua Mondială a Dansului? Nea Mărin poartă mai multe pălării când vine vorba de jocul românesc: este coregraf, căluşar, ambasador neobosit al folclorului şi omul care nu joacă mereu după cum i se cântă.

• Prognoza meteo în Bucureşti pentru următoarele zile. Sunt aşteptate ninsori, vânt şi temperaturi negative

10.000 de oameni, toţi îmbrăcaţi în costume populare, s-au prins în cea mai mare horă din lume. S-a întâmplat acum câţiva ani, în Bistriţa-Năsăud. Şi dacă ascultaţi cu atenţie, veţi recunoaşte vocea celui care i-a coordonat.

E Nea Mărin, căluşarul care a dus dansul tradiţional românesc şi în Cartea Recordurilor, şi peste mări şi ţări.

Nea Mărin: Aveam cred că 5 ani şi mergeam să văd cum se adună Căluşarii, cu o săptămână înainte de Rusalii. Și aşa m-am îndrăgostit eu de joc şi uite că sunt 60 de ani de când joc. O viaţă de om.

10.000 de oameni, toţi îmbrăcaţi în costume populare, s-au prins în cea mai mare horă din lume

O viaţă în care a studiat jocul popular şi a înţeles că românii şi dansul au avut şi vor avea mereu o relaţie specială. Azi încă există sute de stiluri diferite de la o zonă la alta.

Nea Mărin: Românul a jucat şi la înmormântări, a jucat şi la petreceri, la toate. Aşa că legătura românului cu tradiţia este încă este vie.

Iar acest lucru i se datorează şi lui. Acum mai bine de 20 de ani, Nea Mărin s-a întors în satul natal, din Teleorman, să salveze ce mai mai rămăsese din jocurile locului.

Nea Mărin: Din 36 de jocuri care erau în urmă cu 60 de ani, nu mai ştiau decât 14-15 jocuri. Dar a fost suficient să zic: ia zi, nea stănică, jocul cutare.

Şi ca la un semn toţi oamenii aceia au început să danseze, în paşi perfecţi, jocurile pe care unii nu le mai exersaseră de zeci de ani. Le aveau însă în sânge.

Reporter Observator: Este dansul ca mersul pe bicicletă?

Nea Mărin: Da. L-ai învăţat, nu ai cum să-l uiţi.

România are două dansuri incluse în patrimoniul mondial Unesco

Aşa a recuperat Nea Mărin o bună parte din dansul românesc. Şi îl duce azi mai departe, alături de fiica lui. Împreună, au învăţat câteva mii de copii să le calce pe urme.

Larisa: E impresionant. Din ce în ce mai mulţi copii se apropie de dans şi nu-l mai percep. Vezi tu, când eram eu mică, dacă spuneam cuiva că fac dans popular, aa, faci ţurai-ţurai. Era ceva, strâmbau din nas.

Nea Mărin: Faptul că şi în mileniul 3, în 2024, tinerii iubesc jocul, asta e mare lucru.

România are două dansuri incluse în patrimoniul mondial Unesco: Jocul Fecioresc, specific Transilvaniei, şi ritualul Căluşului, specialitatea lui Nea Mărin.