Coşmarul românilor care şi-au luat apartament în "dormitorul Clujului". Problemele se văd până şi din satelit

Au ales preţul mai mic pentru un apartament mai mare, dar s-au trezit într-un cartier rezidenţial care arată mai mult a sat. Este povestea zecilor de mii de oameni care au cumpărat locuinţe la Floreşti, cea mai mare comună din ţară, devenită un cartier al metropolei Cluj-Napoca. Acum îşi pierd visele în ore lungi petrecute în trafic şi într-un haos de betoane.

• Primul episod de iarnă din acest sezon. 7 judeţe, cele mai afectate: COD ROŞU de viscol

Suntem în Floreşti, lângă Cluj-Napoca, cea mai mare comună a ţării. Explozia imobiliară se vede cel mai bine în imaginile surprinse de sateliţii celor de la Google. Iată cum a crescut Floreştiul în ultimii 20 de ani. Oficial, la recensamantul din 2011, aici trăiau 22.000 de oameni. Neoficial, ar fi, în 2022, vreo 70.000. Traficul e probabil cea mai mare problemă a Florestiului. În fiecare dimineaţă, mii de maşini se revarsă spre Cluj-Napoca. Şoferii nu au decât 3 variante: DN1 şi două şosele înguste, cândva simple uliţe agricole.

Cu cât te apropii de centrul comunei, cu atât vezi mai bine "jungla"

Cu cât te apropii de centrul comunei, cu atât vezi mai bine "jungla". Rurală, nu urbană, în acest caz. Foarte multe străzi nu au trotuare deloc şi în multe locuri au fost făcute ulterior cât să fie bifate. Aici, de exemplu, trotuarul nu are mai mult de 30-40 cm lăţime, dar dacă acest lucru nu ne deranjează…ne izbim brusc de un stâlp. Suntem pe strada Urușagului, sau "strâmtoarea de la Terra", cum au botezat-o localnicii. Marginită, pe o parte, de un zid înalt al unui cartier rezidenţial, iar pe cealaltă parte de blocuri, case, terenuri agricole şi... mai nou, o biserică. Strada îngustă este singura cale de acces spre oraş pentru mii de oameni.

Daniel Meze s-a mutat aici în 2016. "Este o bătaie de joc şi un exemplu clasic de cum să construieşti zeci de blocuri pe o infrastructură inexistenta", a declarat Daniel Meze, proprietar. Otilia a simţit asta pe pielea ei. În aprilie şi-a văzut apartamentul arzând. "Incendiul s-a extins. Au ars aproximativ 10 apartamente complet. Apa a trebuit adusă de la hidrant, de la sute de metri distanţă", a declarat Otilia Mureşan. Doi hidranţi au răsărit în faţa blocului abia după incendiu. Erorile de urbanism se văd până şi din satelit.

L-am urcat în maşină pe cel care a semnat autorizaţiile de construire din Floreşti între 2012 şi 2020. L-am întrebat ce e cu curtea care ocupă jumătate de bandă. "Aici e un proprietar care şi-a cadastrat terenul înainte de dezvoltare şi nicicum nu a vrut să îşi retragă gardul pe aliniamentul actualei străzi", a declarat Horia Sulea, fost primar în Floreşti. În centrul comunei, te-ai aştepta ca lucrurile să arate mai bine. Printre macarale, betoniere şi zgomot de picamere, floreştenii îşi fac plimbarea de după-amiază.

Nu puţine sunt străzile din Floreşti care îţi reamintesc că locuieşti la sat, pentru că nu au văzut niciodată o lopată de asfalt. Cele mai multe au rămas în proprietatea dezvoltatorului şi după vânzarea apartamentelor, astfel că nimeni nu s-a mai ocupat de amenajarea acestora. Şi, pentru că tot vorbim de sat, aici la umbra blocurilor... câteva găini... Sunt găinile Ecaterinei, care a moştenit casa de la părinţii ei. Dintr-o gospodărie aproape izolată pe un teren agricol, a ajuns una... izolată între blocuri.  

În ultimii 2 ani, numărul autorizaţiilor de construire eliberate în Floreşti s-a redus la jumătate

"Practic nu avem infrastructură, nu avem drumuri, nu avem canalizare funcţională. Suntem îngrămădiţi aici. Credeam că lucrurile or să meargă spre bine, dar merg înspre rău", a declarat Daniel Meze, proprietar. Că e rău la Floreşti o ştiu şi autorităţile din capitală. "Un exemplu de ne-bună practică este Floreşti-Cluj, de exemplu. Care nu seamănă nimic cu nimic", a declarat Paul Racoviţă, inspector general ISC. Aşa arătau, în 1980, planurile de dezvoltare ale Florestiului. Clădiri la mare distanţă una de alta, locuri de joacă, grădini, o şcoală, o bibliotecă.

"În momentul exploziei demografice nu s-a ţinut cont de reguli clare pentru momentul acela, iar ulterior regulile nu prea au mai existat şi atunci au apărut aceste sincope, aceste discrepanţe,…aici puteai ceva, acolo altceva… şi a apărut această prostie urbanistică", a declarat Bogdan Pivariu, primar Floreşti. I-am cerut explicaţii fostului edil. Ne-a condus într-unul dintre puţinele complexuri de blocuri în care legea a fost respectată. "Un proiect aprobat a intrat în circuitul civil, eşti obligat să-l respecţi", a declarat Horia Sulea, fost primar în Floreşti. Astazi, lucrurile stau diferit, promite actuala administraţie. Se încearcă repararea a ceea ce s-a făcut greşit, dar nimeni nu garantează că este posibil. În ultimii 2 ani, numărul autorizaţiilor de construire eliberate în Floreşti s-a redus la jumătate.