Efectele nevăzute ale pandemiei - depresia şi anxietatea la copii. De câteva luni, unii părinți trăiesc drame fără precedent: "Nu știam dacă e real sau visez"

O generație sub presiune reîncepe şcoala, după aproape 20 de luni de pandemie. Şi de pierderi. Elevii României, şi copiii noştri, au pierdut peste un an de evoluţie. Puţini au ţinut pasul cu schimbările. Mulţi şi-au pierdut nu doar cunoştinţele, ci şi reperele, viitorul, iar câţiva – chiar şi viaţa. Deschidem astăzi un subiect dureros: depresia şi anxietatea la copii. De câteva luni, asistăm la drame fără precedent: elevi care se sinucid, elevi care ajung în secţiile de Psihiatrie sau care pur şi simplu se închid în case. Este deja un fenomen, avertizează medicii, şi reîntoarcerea în bănci nu le va închide peste noapte rănile. Iată de ce trebuie să fim mai atenţi ca niciodată la copiii noştri. Urmăriţi o campanie marca Observator, cu Mădălina Iacob.

• Războiul hibrid al Kremlinului. Propaganda rusă a inundat Tiktok cu mesaje prin care îndeamnă românii la un război direct împotriva Europei

Depresia s-a accentuat. Nu m-a învățat nimeni cum sa învăț online. Nu am fost motivat să fac nimic.

Nu e o singură poveste, spusă de un singur glas. E vocea unei generații, care trăiește sub o presiune greu de dus. Fără prieteni și colegi aproape, fără să se simtă înțeleși, în fața unui monitor, elevii pandemiei s-au conectat la lumea virtuală, la Zoom, la Google Classroom, la chat, rețele de socializare, toate în același timp.. dar s-au deconectat, de fapt, de ei. Unii atât de mult, încât un click a produs un declic în mintea lor.

Sunt un nimic. Dacă găsești biletul, eu am ieșit. Mulțumesc, mami...

Un asemenea mesaj de adio a găsit această mamă în dormitorul copilului ei. Când am întâlnit-o prima oară, în primăvară, era în mijlocul unui coșmar. 

Mama unui elev: Nu mai comunica, nu mai ieșea din dormitor, stătea într-un întuneric total, acolo mânca. Nu se mai spăla, nu mai discuta cu nimeni, se închisese întru totul acolo, în interiorul ei. 

La început a crezut că e doar o fază trecătoare. Până când au trecut zile, nopți și apoi luni întregi în care copilul ei n-a mai ieșit din casă și nu s-a mai întors în clasă când școlile s-au redeschis. 

Mama unui elev: M-a speriat, m-a îngrozit. Nu știam dacă e real sau visez. Nu știam dacă e adevărat, dacă chiar are de gând să facă... Nu știam de unde să încep.

Nu sunt cazuri izolate. Mulți copii, de la terenul de joacă la Psihiatrie, din cauza COVID

Atunci a înțeles că are nevoie de ajutor specializat. Și acolo, în cabinetul de Psihiatrie, a aflat ceva care a eliberat-o și a îngrozit-o deopotrivă. Că nu e singura. Că povestea lor este povestea a mii de familii care și-au văzut copiii alunecând într-o depresie profundă. În pandemie, doar la Spitalul Obregia, au ajuns sute de adolescenți cu afecțiuni psihice pe care medicii le leagă de perioada școlii online. 

Cristina Anghel, medic psihiatru, Pediatrie: Au fost nevoiți să stea în casă, au fost lipsiți de socializarea față în față, poate își doreau înainte să stea la calculator, acum au spus că nu se compară cu socializarea față în față, nu au mai putut să meargă la școală, la evenimente care le făceau viață mai bogată. Cumva totul s-a uniformizat.

Acestei mame, terapia și tratamentul i-au salvat copilul. Acum, vrea să înceapă din nou școala. Şi să reia anul pe care l-a pierdut. 

Mama unui elev: A ieşit din casă. Este un lucru... Mi-a venit să plâng când a ieșit din casă. Când am văzut-o că s-a îmbrăcat și a plecat nu mi-a venit să cred. Am zis Doamne ajută că poate și vrea. Doamne ajută!

Tulburările emoționale nu se văd, dar există, iar în pandemie au atins mai ales adolescenții și preadolescenții. Din 3 milioane de elevi care au învățat online, 30 la sută s-au declarat anxioși, iar 34 la sută au avut episoade depresive de mai multe ori. Aproape jumătate s-au simțit obosiți după atâtea luni de școală online. 

Tot mai mulți elevi și părinți cer ajutorul, copleșiți de depresie

La Salvați Copiii și la alte linii telefonice de sprijin sună tot mai mulți copii și părinți copleșiți de provocările din ultimul an. Să ceară ajutorul e un pas esential. Apelurile sunt confidențiale și la capătul celălalt al telefonului răspund specialiști care îi îndrumă. 

Mihaela Dinu, psiholog Salvați Copiii: Este foarte trist, dar când nu mai are un orizont, nu mai are o perspectivă, nu mai are niște repere de care să se lege, și apare ideea nu mai vreau să trăiesc, nu mai vreau să ies din casă, m-am săturat de viață, vreau să mor, tot felul de expresii pe care le spun. Sunt semnale de alarmă, se simt în nesiguranță, și prin asta ei cer ajutorul. 

Cine ar trebui să îi ajute pe aceşti copii acum? Profesorii, sistemul sau familiile lor? Toți, deopotrivă. Dar și pentru părinți, și pentru dascăli, pandemia a venit cu provocări. Iar deocamdată, sistemul nu oferă decât un consilier școlar la fiecare 800 de elevi… și promisiuni. 

Reporter: Concret, ce va lipește, domnule ministru?

Sorin Cîmpeanu, ministrul Educației: Avem nevoie de un cadru coerent legislativ și avem nevoie de finanțare. 

Reporter: Deci banii lipsesc acum. 

Sorin Cîmpeanu, ministrul Educației: Nu pot spun că lipsește finanțarea acum. Nu se pot rezolvă peste noapte. Sistemul de educație este cel mai mare sistem public în orice stat. Soluții pompieristice nu există.

Nu e un fenomen care să se rezolve peste noapte. Cu doar o săptămână înainte să înceapă școala, este momentul să punem Educația pe lista de priorități. Întoarcerea în bănci e așteptată și e necesară, însă nu va fi ușoară. Mâine, la Observator, vorbim despre un fenomen care a cuprins școala românească și a găsit un nou teren în pandemie. Bullying-ul.