Gloria şi decăderea Căilor Ferate Române. O istorie bogată, mâncată de rugină: trenul regal şi prima locomotivă din ţară sunt în pericol

Realizate cu eforturi extraordinare şi cu o cheltuială greu de suportat de către un stat aflat la început de drum, Căile Ferate Române au o soartă scrisă între glorie şi decădere. Ştim cu toţii ce aventură e uneori să călătoreşti cu trenul. Dar puţini ştim cum arăta drumul de fier la începuturile lui glorioase. Compania de stat care ar trebui să se ocupe de patrimoniul Căilor Ferate Române e în faliment. Iar toate bunurile pe care încă le deţine, printre ele prima locomotivă care a mers prin România sau trenul regal, ar putea deveni o amintire.

• George Simion şi Anamaria Gavrilă nu şi-au depus candidatura. Cursă pentru a strânge 200.000 de semnături

Istoria Căilor Ferate Române e strâns legată de regalitate. La iniţiativa lui Carol I am început să construim, de la zero, drumul de fier, la 1868. Un an mai târziu, statul a cumpărat primele sale locomotive. 

Soarta deraiată a patrimoniului CFR

"Strigător la cer este ce se întâmplă în clipa de faţă cu locomotiva Călugăreni. Este una dintre locomotivele din primul lot de locomotive importate de statul român în 1869, deci una din primele cinci care până în această toamnă mai avea loc în depoul CFR Călători", explică Horaţiu Buzatu, arhitect.

"Călugăreni este cea mai veche locomotivă din ţară. Ea a circulat pe prima linie de cale ferată, Bucureşti-Giurgiu şi a scăpat de bombardamentele din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, în 1944, când a fost atacat Bucureştiul. Acum ea poate fi vizitată la Muzeul CFR, în curtea căruia se află", spune Greta Neagu, reporter Observator. 

Peste 3.700 km de cale ferată în 1914

La 1914, România avea deja peste 3.700 de kilometri de linie ferată. "Foarte frumoasă şi această imagine cu regele Ferdinand coborând pe peronul gării din Alba Iulia cu prilejul încoronării de la 1922", comentează Sorin Damean, profesor de istorie.

În aceste imagini rare din Arhiva Naţională de Filme, regele Ferdinand merge cu trenul la vânătoare. A fost filmat coborând în gara din Topliţa. Anul e 1924. Câţiva ani mai târziu, un tren demn de Casa Regală a fost cumpărat din străinătate. 

Povestea trenului regal al României

"Trenul regal al României a fost fabricat în 1928, în Italia. Fusese comandat cu un an mai devreme, în 1927 de către regele Ferdinand, şi urma să aibă opt vagoane. Un vagon salon şi de dormit pentru regele Carol al II-lea, respectiv pentru regele Mihai, un vagon sufragerie, unul pentru suita regală şi unul dormitor. Se presupune că au mai existat vagoane şi pentru bagaje, pentru bucătărie, dar şi unul pentru transportul automobilelor", arată Greta Neagu, reporter Observator. 

Trenul Regal este azi singura piesă de patrimoniu care mai produce, din când în când, bani pentru statul român. Probabil de aceea e şi ţinut la adăpost, în Halta Mogoşoaia. În rest, ne-am lăsat istoria să devină o amintire tristă.

Trenuri abandonate, mâncate de rugină

"Aici poţi să bagi degetul prin metal. Iar înăuntru, acolo unde am reuşit să privesc, este un depozit de gunoi, de deşeuri", arată Cristina Oprea, reporter Observator. "Peste 100 de locomotive cu abur, cum este şi aceasta de aici, din gara Craiova sunt împrăștiate în gări din toată ţara. Cum au ajuns ele în ani de zile de nepăsare? Iată: mâncate de rugină şi distruse bucată cu bucată", continuă Cristina Oprea, reporter Observator.

"Istoria nu este o rugină! Bine ar fi ca toate aceste vehicule de importanţă istorică să fie reunite sub o singură administraţie şi să fie prezentate celor care doresc să vadă aşa ceva", crede Mircea Dorobanţu, directorul Muzeului CFR.

"Gaura neagră" din Societatea Feroviară de Turism

Cumva la asta s-a gândit şi statul. În Noiembrie 2003, înfiinţează Societatea Feroviară de Turism. Obiect principal de activitate: efectuarea de transport feroviar de călători, cu specific de turism feroviar. Înfiinţarea, organizarea şi întreţinerea de muzee cu specific feroviar, închiriere de material rulant, alte activități menite să aducă profit la bugetul societății. În realitate, SFT a fost o gaură neagră.

"Divizarea căii ferate în mai multe societăţi are şi părţi bune, are şi părţi rele. Au apărut tot felul de situaţii în care statul rămânea dator la stat. Dacă o companie nu obţine un profit suficient nu poate să îşi plătească dările la cealaltă companie şi creează şi la cealaltă companie greutăţi", a explicat Mircea Dorobanţu, directorul Muzeului CFR. 

La 10 ani de la înfiinţarea SFT, Tribunalul Bucureşti pronunţă falimentul societăţii care ar fi trebuit să aibă grijă de tot ce avea CFR-ul mai frumos de oferit: hoteluri, gări, locomotive și vagoane istorice, printre ele - locomotiva Călugăreni, trenul lui Gheorghiu Dej, trenul sanitar, trenul Regal sau trenul lui Nicolae Ceaușescu. 

"A început şi declinul că toate erau funcţionale, s-a stricat, efectiv, transportul pe calea ferată. Şi a trebuit să închidă multe puncte. Aşa au venit taxele, impozitele pe spaţii", spune un angajat SFT, filmat cu camera ascunsă.

Şapte miniștri ai Transporturilor și 11 directori ai societății ar fi putut să-i schimbe soarta. "De ani buni nu s-a încercat să se faca ordine şi să se pună aceste societăţi pe principii economice corecte", susţine Sorin Grindeanu, ministrul Transporturilor.

Periodic, administratorul judiciar scoate la licitaţie clădiri şi bunuri în încercarea de a şterge datoriile strânse de societate de-a lungul anilor. Dintr-un răspuns trimis de lichidatorul SFT reporterului Observator, aflăm şi ce soartă a avut trenul sanitar: a fost vândut drept fier vechi în 2008.

Radu Berceanu, fost ministru al Transporturilor, e uimit să afle că s-a ajuns aici: "Societatea Feroviară de Turism a intrat în faliment? Ha! Mi se pare incredibil!" Dar o parte dintre explicaţii le aflăm chiar de la domnia sa: soarta SFT a fost uneori o alegere a răului mai mic.  

"La un moment dat m-am pomenit cu Marian Vanghelie: La Tarom, noi punem director. Cine e? Zice: Este la administraţia cimitirelor. Dumneata vrei să-l pui pe unul de la Administraţia Cimitirelor la Tarom? Poate mai zbori şi dumneata! La Tarom nu se poate, peste cadavrul meu. Atunci i-am spus: Uite, dacă vrei... Ce specialitate are ăsta? E manager. Uite, Societatea Feroviară de Turism", povesteşte Radu Berceanu, fost ministru al Transporturilor.

Săptămâna viitoare, la Observator puteţi vedea ce s-a ales de câteva dintre clădirile reprezentative ale ceferiştilor.