Ioan şi-a construit o casă lângă Bucureşti, iar acum vine zilnic să verifice ce i-au mai furat hoţii

Hidranţi lipsă. Drumuri înguste, pe care nici nu încape maşina de pompieri.  Aşa arata multe din cartierele rezidenţiale apărute la marginea marilor oraşe, care par construite dupa o schita facuta pentru dezastru. Asfalt nu există, iluminat public nici atât. Pare, oricum, printre ultimele probleme pe lista oamenilor. Asta până când se trezesc însă....călcaţi de hoţi. Pentru că viaţa de coşmar de la periferie înseamnă şi că spărgătorii ajung acolo mai des decât poliţia. 

• Focul Sfânt a luminat România în noaptea Învierii. Credincioșii au fost copleșiți de emoții şi plini de speranță

Ioan Stoica, proprietar: Nu avem iluminat public si intotdeauna suntem calcati de hoti. Asta e partea cea mai tristă. Am reclamat asta şi la politie si la primărie dar nu, nimic. Nu se iau măsuri concrete.

Cartierele de la marginea Bucureştiului sunt ţintă sigură pentru hoţi. Nu au stâlpi de iluminat public şi nici drumuri decente. Aşa că, inclusiv poliţia ajunge greu aici. Iar hoţii ştiu asta...

Ioan Stoica, proprietar: Au venit într-o duminică pe la 2 jumate noaptea şi au spart şi acolo, au spart şi aici, au spart şi pe strada aceea. În mai, pe 17 mai şi au venit şi acum o săptămână. Au spart aici la vecinul asta. 

A păţit-o şi el. In urmă cu 10 ani, şi-a construit casă într-un cartier de la marginea Sectorului 1. 

Până acum nu s-a mutat pentru că nu are utilităţi şi nici bani să le facă singur. Însă vine zilnic să verifice dacă nu cumva a fost călcat de hoţi. 

Şi-a făcut casă lângă Bucureşti, dar a devenit ţinta hoţilor

Ioan Stoica: Fură de la scule pe care le pot vinde prin targuri pana la găini. Vecinului i-au furat găinile in 6 luni. Până nu i le-au terminat nu s-au lăsat. Anul trecut au furat generatorul şi roaba. Apoi anul asta au mai venit, ştiau ce este aici deja, că nu am curent şi camere de supraveghere şi au spart baraca şi au luat roaba cu care au cărat generatorul, sculele, bormaşina, flex. Au spart casa, au intrat prin spate, au forţat usa, mi-au tăiat cablurile electrice de la reţeaua electrică din casă, au luat tot inclusiv grătar de scule, cazma, lopată, orice. Câte case s-au spart aici în cartier? Vreo 4, 5. 

Pentru că hoţii au descoperit punctele vulnerabile, locurile de unde este uşor să furi şi greu să fii prins. 

Ioan Stoica: E foarte greu să le ia urmele pentru că atacă de regulă după ploaie când pot fi urmăriţi destul de greu fiindcă le mai spală ploaia urmele. Aici toată noaptea se plimbă diversi indivizi dubiosi. Nu ai cum sa-i urmaresti, politia nu reuşeşte să facă nimic. Este zona destul de retrasă, izolată, lipsită de iluminat public. 

Beznă e şi într-un alt cartier, la 3 kilometri distanţă. 

Reporter-Mihai Damian, reprezentant Asociaţie de proprietari: -Seara cum e aici că nu aveţi iluminat public?

- E beznă. E iluminat cartierul. Încercam să luminam perimetral ca să vadă oamenii unde trebuie să ajungă. E extrem de periculos pentru pietoni dar nu interesează pe nimeni. 

Ca să descurajeze hoţii, proprietarii plătesc preţul...

Mihai Damian, reprezentant asoc de proprietari: Plătim pentru pază, poliţia locală e absentă cu desăvârsire în această zonă. Paza ne costă 5.800 de euro pe lună.

Bani se duc şi pe securitatea la incendiu. 

Reporter-Mihai Damian, reprezentant Asociaţie de proprietari: Suntem singurul ansamblu rezidenţial din Bucureşti care are autorizaţie pentru securitate la incendiu. 

- Aveţi hidranţi aici?

- Avem tot ce trebuie şi se întreţin cu firme specializate cu bani mulţi. 

- Sursa de apă este puţul subteran.

- Câţi hidranţi sunt în cartier?

- Peste 20. 

Aici siguranţa se cumpără. Altfel, nu există! Legea securităţii în caz de incendiu nu impune montarea hidranţilor în toate cartierele, fie ele de case sau de blocuri...

Daniel Vasile, reprezentant ISU-BIF: Sunt doar anumite categorii de construcţii şi amenajări pentru care se impune realizarea unor reţele de hidranţi exteriori. Cladirile de locuit nu se incadrează în aceste categorii, cu excepţia situaţiilor în care aceste constructii sunt din categoria celor clasificate ca fiind inalte sau dacă au amenajate parcaje in cadrul acestor cladiri de locuit. Prin incadrarea in categoria de cladire inalta se intelege faptul ca au o inaltime de 28 de metri. 

Adică, blocuri mai înalte de 11 etaje. Pentru tot ce este construit sub acest regim de înălţime, dezvoltatorii şi autorităţile publice nu sunt obligate să monteze reţea de hidranţi. În realitate, însă, indiferent de înălţimea clădirilor, legea nu se aplică. 

Reporter-Daniel Noici, preşedinte asociaţie de locatari: - Dacă aici în cartier ar fi un incendiu, există hidranţi?

- Nu. Nu există hidranţi.

- Cel mai înalt bloc câte etaje are?

- 12. 

Ce înseamnă asta, în caz de incendiu? 

Daniel Vasile, reprezentant ISU-BIF: Totul se traduce în pierderi, fie că vorbim de pierderi de vieţi omeneşti, fie că vorbim de pagube însemnate. Dacă ai un hidrant care este la 500 de metri distanţă, vă imaginaţi ce înseamnă pe o stradă îngustă să deplasezi o autospecială de pompieri, agabaritică, pentru a alimenta şi pentru a se întoarce înapoi în dispozitiv. Câteva minute înseamnă foarte mult. 

Reporter- Marian Mocanu - locuitor: Hidranţi aveti aici în zonă?

- Nu avem nimic. Nu sunt hidranţi, nu e canalizare, nu e apă curentă, nu e nimic. Te adaptezi mediului. Asta e regula la noi in ţară. Trebuie sa te adaptezi mediului.