Momentul în care Alexandra a decis să revină în România din Anglia, unde lucra ca fermier. "Se zice chemarea pământului"

România se întoarce la ţară. În ultimii ani, sute de mii de români au părăsit oraşul şi au început o viaţă nouă la sat. Printre ei, familii întregi întoarse din Diaspora, antreprenori care construiesc pe uliţă afaceri de succes, părinţi care îşi duc copiii departe de poluare. Cum schimbă acest fenomen România, vedeţi de astăzi, în fiecare miercuri, în seria Sătul de oraş.

• Vortex polar peste România. Iarna se reîntoarce în forță cu răcire accentuată, ploi, lapoviță şi ninsori, inclusiv în Bucureşti

O nouă generație de orășeni redescoperă drumul către sat.

Mugur Ţucă, mutat în Hunedoara: În țara mea am găsit un colț pe care să-l chem chiar țara mea

Bogdan Iancu, antropolog: Sunt copiii betoanelor, o parte dintre ei, o altă parte sunt din cei din ultima generație care și-a prins bunicii la țară

Sunt cei care au simţit că există mai multe tipuri de singurătăți și că în orașele cu sute de mii de locuitori, paradoxal, poți ajunge să le trăiești pe toate.

Andy Hertz, scriitor mutat în Hunedoara: În oraș, patul tău noaptea e la jumătate de metru de capul unui alt om care doarme și tu nu știi cum îl cheamă, între voi doi e un metru, un zid, nu știi cine e omul ăla

Exodul înapoi la sat - e fenomenul care schimbă România

Doar în ultimii doi ani, populaţia rezidentă în mediul rural a crescut cu peste 200 de mii de oameni. Sunt mulţi şi sunt tineri. 42,5 ani e vârsta medie de la sate.

Andy Hertz, scriitor mutat în Hunedoara: Gata, acum m-am calmat, m-am liniștit, m-am gândit la ce să fac, încep o nouă viață la sat

Radu Umbreș, antropolog: S-ar putea ca mersul ăsta înapoi spre viața rurală, spre o atmosferă bucolică să fie într-un fel visul multora dintre noi

E şi visul românilor care au divorţat de România

O parte din Diaspora se întoarce - şi începe o nouă viaţă la sat.

David Vlașin, elev întors din Spania: Spania e țara mea natală și România e țara mea preferată. Nu am ce să zic de ea, o țară 10 de 10

Alexandra, fermier întors din Anglia: Se zice "chemarea pământului". Eu așa cred, că avem o conexiune cu pământul unde ne naștem.

Tudor Toma, elev mutat în Bihor: Vai la oraș acolo, pfiu, mare gălăgie, nu-mi place deloc acolo, numai aici sus

Aici unde nu există ceasuri și unde timpul se măsoară cum simți. Unii au decis pur și simplu că viaţa în oraş nu le mai place.

Cosmin: E vechea mentalitate. Orașul nu îți garantează o reușită

Radu Umbreș, antropolog: Îți creează o anxietate foarte ridicată, întâlnirile astea tot timpul, vezi sute de fețe în metrou, atât de mulți stimuli. Nu suntem noi formați să avem atâta informație care vine tot timpul pericole, chestii care se mișcă.

Mulţi au abandonat orasul ca să fugă de poluare. Să-şi vadă copiii crescând în natură, sănătoşi.

Georgiana Danciu, mutată în Ialomița: Nu știu dacă el devenea din ce în ce mai sensibil sau dacă oamenii începeau să pună din ce în ce mai multe pesticide în mâncare. El nu putea să mănânce roșii, nu putea să mănânce capia, vinete, dovleac, ardei, adică hrană de oraș, nu.

Unii s-au depărtat doar puţin de betoane. La periferii. În comunele din jurul oraşelor mari, populaţia a explodat într-un deceniu. Alţii, în schimb, au făcut saltul în gol în sate părăsite până acum. Şi-au deschis afaceri, au angajat localnici, au schimbat mentalităţi şi comunităţi.

Aura Brebeanu, antreprenor mutat în Prahova: Din vârful muntelui livrăm și în străinătate și în toată țara.

Mugur Ţucă din Hunedoara: Sunt câțiva vecini de pe vale: eu nu puteam să mă gândesc că poți să cultivi, să faci asemenea recoltă pe dealul nostru

Florin Gubariciu, fermier întors din Anglia: Eu am refuzat să cred că din România toată lumea fuge pentru că nu se poate.

Convinși că poți să construiești o lume nouă din rămășițele alteia. Că poți clădi satul nou, cu valori vechi.

Au adus cultura la ţară, au schimbat mentalităţi şi comunităţi

Gelu Vlașin, scriitor întors din Spania: Să demonstrăm că într-o comunitate rurală pot exista evenimente importante și comunitatea asta rurală poate deveni un punct de reper cultural

Cristina Vlașin, muzician întors din Spania: Copiii m-au întrebat la un moment dat: doamna dar nu mai ascultăm 5 minute de muzică clasică?

Și totuși, e o doar un capitol sau o decizie pentru o viaţă?

Radu Umbreș, antropolog: Va fi o întâlnire interesantă între 2 lumi.

Bogdan Iancu, antropolog: Eu cred că o parte din acel public lovit undeva, după ce își va consuma fantasma asta și după ce se va fi eroizat, își va vedea propriul Robinson că s-a dus pe insula aia, cred că unii dintre ei se vor întoarce.

Cum arată viaţa şi viitorul la ţară, cu bune şi rele - vedeţi într-o nouă serie Observator, in fiecare miercuri, la ora 19.