Reporterii Observator au dus la analize de laborator untul și nelipsitul lapte de vacă din piețe. Rezultatele sunt înfiorătoare

Să pui pe masa copiilor o cană cu lapte de vacă şi o felie de pâine cu unt de casă şi caşcaval este o mare provocare dacă stai la oraş. Şi un risc asumat dacă le cumperi din piaţă. Am făcut şi noi asta şi am dus câteva probe în laborator. Rezultatele arată că doar norocul ne-a ferit până acum de boli grave. Un nou episod din campania "Ce ne puneţi în mâncare".

• Cod galben de vânt, viscol şi strat de zăpadă în aproape toată ţara până duminică noapte. ANM a prelungit avertizările de vreme extremă

Cine vrea să mănânce "ca la ţară" merge, de cele mai multe ori, la piaţă. Acolo se aşteaptă să găsească produse autentice, sănătoase, chiar de la ţărani. Asta ne-am propus şi noi, într-un tur al tarabelor. 

Reporter: Dar de unde e?

Vânzător: Slobozia de Argeş. 

Reporter: Şi vaca are certificat sanitar-veterinar, nu iau TBC?

Vânzător: Nu. 

Reporter: Deci nu e fiert, îl fierb eu?

Vânzător: Nu e fiert. 

Analizele de laborator ale produselor scot la iveală nereguli grave

În mod obişnuit, clientul merge pe buna-credinţă a vânzătorului. Cumpără laptele şi îl consumă. Noi l-am dus la analize. 

Alexandru Cîrîc, director general al ICA: Laptele crud de vacă a fost pasteurizat. Nu are nicio legătură cu lapte crud. Este un lapte industrial, este un lapte pasteurizat. 

Ce e mai grav, laptele testat e plin de microbi. 

Alexandru Cîrîc, director general al ICA: După tratamentul termic, laptele a fost ţinut în nişte condiţii nu tocmai prielnice. Dacă vorbeam despre un lapte crud, aveam voie să regăsim un număr total de germeni, un număr de micro-organisme de 100.000. La acest lapte care a fost tratat termic găsim 370.000. Deci este un lapte foarte murdar. 

Campylobacter, Cryptosporidium, E. coli, Listeria, Brucella şi Salmonella sunt câteva dintre bacteriile depistate. Au efecte grave mai ales la copii, de la migrene şi dureri musculare, până la toxiinfecţii alimentare severe. 

Orice v-ar promite vânzătorul de la tarabă, fierbeţi laptele înainte de consum

I-am întrebat pe cei responsabili cum ajung produsele care ne pun sănătatea în pericol să fie vândute. Înainte de o explicaţie, am primit... un sfat.

Dănuț Păle, vicepreședinte ANSVSA: Recomand cumpărătorilor să nu achiziţioneze din astfel de locuri. 

Reporter: De ce există aceşti oameni la comercializare?

Dănuț Păle, vicepreședinte ANSVSA: Aceşti oameni există, ei sunt sancţionaţi, dar sunt inconştienţi, că apar sporadic. 

Dorin Cojocaru, specialist în industria laptelui: Sunt în pieţe de cartier, acolo unde se duc oamenii săraci să cumpere, oamenii cu venituri mici, pensionarii. Tot ei se lovesc de astfel de fraude.

Iar după fiecare control, aşa-zişii producători se întorc în spatele tarabelor şi fac ce ştiu ei mai bine. 

Sopa Mihai, producător de telemea: Cum cunosc eu oile dacă mă uit la ele, aşa cunosc şi cei care vând în pieţe clienţii. Şi ştie: ăsta e un pensionar, nu-l interesează nimic, ăsta e de la televiziune, vrea să mă urmărească aşa, ălalalt e de la DSV. Şi e suficient să vină unul, cu un control, că se anunţă toată lumea. 

Nu ne rămâne decât să ne apărăm singuri de alimentele de proastă calitate

Reporter: Cât ne pot autorităţile proteja, cât trebuie să ne protejăm singuri?

Dănuț Păle, vicepreședinte ANSVSA: Acum n-aş vrea să spun că jumătate-jumătate. Ne putem da mâna să rezolvăm această problemă. Bineînţeles că pe primul loc sunt autorităţile. 

Însă tot pe cont propriu am aflat şi că untul tradiţional pe care l-am cumpărat dintr-un magazin de sibieni este, de fapt, industrial. 

Alexandru Cîrîc, director general al ICA: Untul era un unt tradiţional. Să facă cineva un unt tradiţional cu 81,58% grăsime este o minune dumnezeiască. Ăsta este unt industrial. Untul tradiţional iese la mai mult de 82%. E mult prea exactă treaba. 82% e standardul nostru vechi de unt. Industria laptelui ştie să facă untul cu 82% grăsime. 

Nu trebuie să ajungi, neapărat, cu aceste produse într-un laborator ca să-ţi dai seama ce ţi se vinde cu adevărat. 

Alexandru Cîrîc, director general al ICA: Putem consuma un caşcaval de o mai bună sau mai proastă calitate, dar trebuie să fie alegerea noastră. Nu trebuie să fie declarat altceva, să nu fim informaţi, şi să mergem să cumpărăm o telemea de oaie, care să nu fie de oaie. 

Şi să nu ştim ce ne puneţi în mâncare.