Tobă, lebăr, caltaboş şi cârnaţi din piaţă, duşi la analize la laborator. Concluzia după o săptămână este şocantă

Cine nu are porc în gospodărie sau din surse sigure, merge pe mâna comercianţilor pentru a avea preparate tradiţionale pe masa de Crăciun. Doar că, de multe ori, cumpărăm la preţuri uriaşe zgâciuri, apă şi multă grăsime, în loc de tobă, lebăr sau cârnaţi. Observator a dus la analize mai multe mostre din astfel de aşa-zise bunătăţi, cumpărate din târguri tradiţionale şi pieţe. Inspectorii sanitari sunt şi ei revoltaţi de rezultatele care taie orice poftă: milioane de germeni pe cârnaţi şi o tobă care nu are mai nimic în comun cu reţeta tradiţională. Un material excepţional din campania "Ce ne puneţi în mâncare". 

• Ce a urmărit de fapt Marcel Ciolacu prin strategia retragerii PSD de la negocieri? Analist: Un moment destul de penibil

Am da orice pentru pentru gustul şi mirosul bunătăţilor că la mama acasă de sărbători şi de asta profită mulţi comercianţi. Am vizitat mai multe târguri tradiţionale şi pieţe din Bucureşti. Cârnaţii, toba, lebărul, caltaboşul şi jumările ne tentează din galantare. 

Am fost la cumpărături în mai multe piețe din Capitală și am cumpărat carne proaspătă, carne de porc, cârnați, ficat, și am ales dintre produsele tradiționale și tobă. 

Ne-am întors după o săptămână pentru rezultate. Şi analiză specialiştilor e şocantă. 

Şi după tocare se văd încă flaxurile, zgârciurile din carne, se vede carnea de calitate inferioară, partea albă, da. Se vede că o pieliță, vedeți, este foarte greu de omogenizat.

Toba analizată în laborator nici măcar nu-şi merită numele, pentru că are puţine în comun cu preparatul original.

"Raportul colagen-proteină pentru unul dintre produsele aduse, o tobă de porc în poliamida, este de 55. Limita pe care legislația ne-o da este de 35. Este un aliment fără valoare nutritională reală, îl mâncăm degeaba", spune Alexandru Cîrîc, director ICA.

Pe cârnaţii tradiţionali au fost detectaţi milioane de germeni

"Am înregistrat o contaminare cu E.coli. Nu este peste limita legală, însă este o bacterie foarte periculoasă, în condițiile în care numărul total de germeni este de ordinul la a șaptea. La a șaptea înseamnă zeci de milioane", spune Alexandru Cîrîc, director ICA.

Cu alte cuvinte, vânzătorul nu respectă regulile de igienă.

"Cel care vinde nu schimbă mănuşa suficient de des, folosește bancnotele cu aceeași mâna cu care ia carnea din galantar și o pune pe cantar. Poate nu folosește hârtie și pune direct pe cântar. Au un cuțit pe care îl țin într-o soluție cu apă murdară într-o căniţă", spune Alexandru Cîrîc, director ICA.

"E.coli este un germen foarte periculos atunci când ajunge în alimentația noastră, în organismul nostru, producând toxiinfecţii alimentare dintre cele mai grave. Se poate ajunge de la o indigestie mai ușoară, până la una să ne bage în spital, se poate și muri din așa ceva. Prepararea termică mai ales la temperatura înalta omoară acești germeni", spune Şerban Damian, nutriţionist.

Peste 5.000 de unităţi comerciale din pieţe, măcelarii și carmangerii au fost deja verificate în ultimele două săptămâni de Autoritatea Sanitară Veterinară. Inspectorii au controlat şi sute de autoturisme din care așa-zişii producători vindeau bucate tradiţionale. Au retras de la comercializare peste 10 tone de carne. Doar că piaţa e în continuare inundată de produse dubioase. 

Ce spun producătorii

Echipa Observator s-a întors în pieţe şi târguri pentru a lua un punct de vedere de la cei de la care am cumpărat tobă şi lebărul duse la teste. Aceştia au refuzat să stea de vorbă cu noi.

Într-o mare de falsuri şi produse ţinute în condiţii mizere, siguranţa alimentară e un scop tot mai greu de atins. Dacă autorităţile nu ne pot apăra, singură soluţie rămâne să o facem singuri. Bunătăţile făcute în casă sau provenite din surse sigure rămân singurele variante care nu ne pun în pericol sănătatea.

Florin Vechiu este un producător din Iași care de zece ani prepară produse tradiţionale din carne de porc.

"Pentru a avea o tobă gustoasă avem urechi, picioare, ceafă și slănină. Un pic din șoric pentru a face o priză cât mai puternică, sare, se pun la fiert toate aceste bucăți de carne cu diferite legume. Fără conservanți, fără nimic. Se scoate carnea de pe oase după care se fac bucățile mai mici mai mari după preferințele fiecăruia, se strecoară zeama, se prepară usturoiul", spune Florin Vechiu, producător local.

E nevoie de efort şi spirjin din partea autorităţilor că tradiţiile să fie păstrate aşa cum trebuie şi gustul să rămână autentic românesc.