Acuzaţii grave la adresa Sputnik V: Brazilia susţine că fiole din vaccinul rusesc conţin un virus viu al răcelii

Loturile contaminate din vaccinul rusesc Sputnik V Covid trimise în Brazilia conţin un virus viu al răcelii, a raportat autoritatea de reglementare a sănătății din țara sud-americană într-un raport, explicând decizia sa de a interzice importul medicamentului.

• Ce vor românii de la România? Fii parte a campaniei Observator. Spune-ne ce vrei TU de la România printr-un video de 30 de secunde
• Premiera noului sezon Chefi la cuțite din 17 Noiembrie, Duminică 20:00, Luni, Marți și Miercuri 20:30 pe Antena 1 și AntenaPLAY
• Vremea 18 noiembrie - 16 decembrie 2024. Mai cald la început de săptămână, apoi răcire. Ninsori și viscol la munte

Angela Rasmussen, virusolog de top, a declarat pentru AFP că descoperirea specialiștilor brazilieni „ridică semne de întrebare serioase cu privire la integritatea și siguranța procesului de producție a vaccinului rusesc”. Aceasta ar putea fi o problemă mare de siguranță, mai ales când vine vorba de persoane cu sisteme imunitare slabe.

Institutul Gamaleia din Moscova, care a dezvoltat Sputnik V, a negat acuzațiile.

Problema se concentrează în jurul unui „vector adenovirus” - un virus care cauzează în mod normal boli respiratorii ușoare, dar în vaccinuri este modificat genetic, astfel încât să nu poată fi reprodus, și editat pentru a transporta instrucțiunile ADN pentru celulele umane pentru a dezvolta proteina spike a coronavirusului. La rândul său, acest lucru antrenează sistemul uman să fie pregătit în cazul în care acesta întâlnește adevăratul coronavirus.

Vaccin Sputnik folosește două adenovirusuri diferite pentru acest obiectiv – Ad26, pentru prima doză și Ad5 pentru a doua doză.

Un virus capabil de multiplicare

Conform specialiștilor brazilieni de la Anvisa, agenția de reglementare farmaceutică a țării, dozele pentru rapel ar conține un virus capabil de multiplicare, ceea ce înseamnă că odată ce ajunge în organism, acesta poate să declanșeze boala în organismul persoanei.

Ei spun că aceasta ar fi o consecință a unei producții defectuoase, o problemă numită „recombinare” – adenovirusul modificat a reușit să își redobândească gena multiplicării în timp ce era modificat în laborator. Specialiștii brazilieni spun că nu au verificat serul pentru doza inițială ci doar pe cele destinate rapelului.

Rasmussen, care lucrează ca cercetătoare la Organizația pentru Boli Infecțioase și Vaccinuri din Canada, spune că sursa problemei nu este tehnologia defectuoasă, ci un slab control al calității în laboratoarele rusești – chiar dacă toate dozele de vaccin Sputnik sunt contaminate, adenovirusurile nu sunt periculoase pentru oameni sănătoși, însă ele ar putea să îi afecteze pe cei cu sisteme imunitare slabe sau compromise.

O altă necunoscută este dacă problema de producție care a făcut în așa fel încât adenovirusul să își redobândească capacitatea de replicare nu a compromis și capacitatea serului de a mai furniza organismului instrucțiunile pentru formarea anticorpilor anti-coronavirus, fapt ce ar putea să facă vaccinul Sputnik să fie ineficient.

Denis Logunov, director adjunct al Institutului Gamaleya, a replicat: „Declarațiile pe care le-am citit în presă nu au nimic de-a face cu realitatea” și că vectorul adenovirus nu a putut să se reproducă.