Alegeri prezidențiale și referendum în R. Moldova. Prezenţa la vot a depăşit pragul de validare. Până la 15:00 au fost peste 36% dintre alegători la urne

Alegeri prezidenţiale şi referendum în Moldova. Moldovenii sunt chemaţi duminică să decidă dacă aderarea la UE ar trebui să fie considerată un obiectiv strategic în Constituţia ţării, o măsură care ar îndepărta şi mai mult fosta republică sovietică de Rusia din punct de vedere politic. Referendumul privind UE coincide cu alegerile prezidenţiale din Moldova, unde liderul pro-occidental al ţării, Maia Sandu, candidează pentru un al doilea mandat împotriva unui grup de candidaţi, în majoritate pro-Kremlin. Până la ora 13, prezenţa la vot este de 26%, dar numai 16% au votat şi la referendum.

• Alegeri prezidenţiale şi referendum în Moldova. 3,3 milioane de moldoveni sunt aşteptaţi la urne

Ambele scrutine au loc pe fondul amestecului Rusiei, spun autorităţile, care au prezentat inclusiv dovezi de cumpărare de voturi, dezinformare şi încercări de destabilizare, chiar dacă Moscova a negat acuzaţiile.

UPDATE 15.00: Prezenţa la vot a depăşit pragul de validare

Scrutinul prezidenţial şi pentru referendum din Republica Moldova poate fi considerat valid. La ora 15:00, la urnele de vot s-au prezentat peste 36% din numărul total de cetăţeni cu drept de vot.

Majoritatea, peste 54%, sunt femei. Cea mai activă categorie de vârstă este 56-65 ani. Cei mai puţini cetăţeni care au ieşit la urne sunt cei din categoria de vârstă 18-25 de ani.

UPDATE 14.00: A votat şi premierul Dorin Recean

Dorin Recean, prim-ministrul Republicii Moldova, a votat, duminică, la Chişinău, în cadrul alegerilor pentru viitorul preşedinte, dar şi pentru referendumul privind modificarea Constituţiei în vederea integrării Republicii Moldova în Uniunea Europeană. El a venit la secţia de vot împreună cu soţia sa.

”Am votat alături de cetăţenii Republicii Moldova care sunt determinaţi să demonstreze că democraţia este o forţă şi noi împreună putem să reuşim să contruim Uniunea Europeană aici, la noi acasă. Eu am votat ca noi să avem o ţară puternică, o ţară dezvoltată şi fără şovăială am votat ca R. Moldova să iasă învingătoare”, a declarat Recean, potrivit news.ro.

UPDATE 13.20: Până la ora 13:00, s-au prezentat la vot 26% dintre alegători

Peste 740.000 de cetăţeni ai Republicii Moldova şi-au exercitat deja dreptul la vot, pe teritoriul ţării, în cadrul celor două scrutine, până la ora 13.00. Aceştia urmează să-şi aleagă viitorul preşedinte, dar şi să decidă dacă vor modificarea Constituţiei în vederea integrării Republicii Moldova în Uniunea Europeană.

Prezenţa la vot este de 26%, după ce urnele s-au deschis la ora 07.00.

Majoritatea, peste 53%, sunt femei. Cea mai activă categorie de vârstă este 56-65 ani. În afara ţării au votat peste 73.000 de persoane.

UPDATE 13.00: Renato Usatîi a refuzat să voteze la referendum

Candidatul formaţiunii politice "Partidul Nostru" la funcţia de preşedinte al Republicii Moldova, Renato Usatîi, a boicotat duminică referendumul pentru modificarea Constituţiei, care ar consfinţi aderarea ţării la Uniunea Europeană.

El a refuzat să voteze la referendum, optând pentru exprimarea votului doar la scrutinul prezidenţial. În schimb, mama acestuia, care l-a însoţit la secţia de votare, a ales să voteze şi la referendum.

"Astăzi am luat un singur buletin, aşa cum am şi spus, dar în acelaşi timp am făcut un apel la cetăţeni să facă aşa cum ştiu ei. Iată că mama a luat două buletine de vot. Eu consider că nu are dreptul nimeni să îşi asume decizia a sute de mii sau milioane de cetăţeni. Asta a fost decizia mea personală", a afirmat Usatîi.

UPDATE 12.10: Până la ora 12:00, s-au prezentat la vot 19,36% dintre alegători 

Aproape 20% dintre cetăţenii cu drept de vot din Republica Moldova s-au prezentat, duminică, până la ora locală 12:00, la alegerile prezidenţiale şi referendumul pentru modificarea Constituţiei, potrivit datelor oficiale prezentate de Comisia Electorală Centrală (CEC).

Oficialii CEC au informat că până la ora 12:00 şi-au exprimat dreptul de vot 538.495 alegători din totalul celor 2.714.239 înscrişi pe listele electorale de bază, ceea ce reprezintă un procent de 19,36%, scrie Agerpres.

Potrivit CEC, la ora 12:00, la referendumul constituțional au participat 442.331 de alegători, ceea ce reprezintă 16,14% din totalul celor înscriși în listele electorale. Prezența la vot pentru validare trebuie să fie de cel puțin 33%.

UPDATE 11.45: Maia Sandu a votat

Maia Sandu, actuala preşedintă a Republicii Moldova, a mers să voteze singură, la o secţie de vot din Chişinău.

Ea a menţionat că "are încredere în înţelepciunea moldovenilor" şi că votul oamenilor poate să păstreze pacea şi stabilitatea în R. Moldova. Mai mult, aceasta a îndemnat oamenii nu doar să meargă la vot, ci să ia două buletine, deoarece "votul nostru de la referendum ne va dicta soarta pentru multe decenii înainte", potrivit news.ro.

UPDATE 10.45: Până la ora 10:00 s-au prezentat la vot 7,31% dintre alegători

Peste 7% dintre cetăţenii cu drept de vot din Republica Moldova s-au prezentat, duminică, până la ora 10:00, la alegerile prezidenţiale şi referendumul pentru modificarea Constituţiei, potrivit datelor oficiale prezentate de Comisia Electorală Centrală (CEC), potrivit Agerpres.

Oficialii CEC au arătat că până la ora 10:00 şi-au exprimat dreptul de vot 200.385 alegători din totalul celor 2.714.239 înscrişi în listele electorale de bază, ceea ce înseamnă 7,31%.

UPDATE 10.30: Au votat şi Alexandr Stoianoglo şi Andrei Năstase

Alexandr Stoianoglo, candidat desemnat de Partidul Socialiştilor la funcţia de preşedinte al Republicii Moldova, şi-a exercitat dreptul la vot dis-de-dimineaţă. El a venit la secţia de votare din cadrul Liceului Teoretic „Mihail Sadoveanu” împreună cu soţia şi copiii.

Alexandr Stoianoglo nu a luat buletinul de vot pentru referendum în semn de protest faţă de actuala guvernare, deşi se declară susţinător al aspiraţiilor europene.

Şi candidatul independent la funcţia de preşedinte al R. Moldova Andrei Năstase şi-a exercitat dreptul la vot. Acesta a mers să voteze la secţia de votare din incinta Biroului Naţional de Statistică din capitală, însoţit de soţia şi fiica sa.

UPDATE 10.20: Vasile Tarlev, primul candidat la alegerile prezidenţiale care a votat

Vasile Tarlev, candidatul Partidului „Viitorul Moldovei” la alegerile prezidenţiale, şi-a exercitat dreptul la vot alături de soţia sa. El a menţionat că a votat pentru „stabilitate şi succes” şi a spis că a luat două buletine de vot: unul pentru preşedinte şi altul pentru referendum. Tarlev a fost primul dintre candidaţii care a votat, informează newsmaker.md, citat de News.

„Nu ştiu pentru cine a votat soţia, da eu am votat pentru viitorul Moldovei. Un viitor mai bun, mai fericit, mai prosper, pentru stabilitate, pentru succes”, a comunicat Tarlev pentru jurnalişti.

Întrebat câte buletine de vot a luat, el a răspuns: „Două, unul pentru preşedintele ţării şi altul – pentru referendum”. Funcţionarii electorali oferă alegătorilor două buletine de vot iar aceştia decid „prin semnătură, dacă participă la ambele procese electorale sau nu”.

Vasile Tarlev a deţinut funcţia de premier în perioada comunistă, 2001-2008. În august 2016, Tarlev a fost decorat de către preşedintele rus Vladimir Putin cu Ordinul Prieteniei pentru un „aport mare la dezvoltarea colaborării economice, umanitare şi de afaceri cu Federaţia Rusă”.

Ulterior, ex-premierul şi-a anunţat intenţia de a candida independent la şefia statului în alegerile din octombrie 2016, dar cererea de înregistrare i-a fost respinsă de către Comisia Electorală Centrală, pe motiv că „nu au fost întrunite cerinţele minime stabilite de lege”, potrivit Europa Liberă. În februarie 2024, el a anunţat că revine în politică şi că va conduce Partidul Politic „Viitorul Moldovei”, redenumit din Partidul „Bugeacul Nostru”.

UPDATE 10.00: Peste 100.000 de persoane şi-au exercitat dreptul la vot în primele două ore de la deschiderea urnelor

Peste 100.000 de cetăţeni ai Republicii Moldova şi-au exercitat deja dreptul la vot, pe teritoriul ţării, în cadrul celor două scrutine, în primele două ore de la deschiderea urnelor. Aceştia urmează să-şi aleagă viitorul preşedinte, dar şi să decidă dacă vor modificarea Constituţiei în vederea integrării Republicii Moldova în Uniunea Europeană.

Majoritatea, peste 51%, sunt femei. Cea mai activă categorie de vârstă este 56-65 ani. În afara ţării au votat peste 9.000 de persoane.

Comisia Electorală Centrală a raportat că toate secţiile de votare din ţară şi-au început activitatea la ora 7:00, inclusiv cele 30 de secţii organizate pentru alegătorii din stânga Nistrului, unde procesul de vot a început fără incidente.

Alegătorii sunt aşteptaţi la 2 219 secţii de votare, dintre care 1 988 sunt deschise pe teritoriul Republicii Moldova, inclusiv 30 de secţii pentru locuitorii din stânga Nistrului. Şi 231 de secţii de vot deschise în afara ţării, în 37 de ţări pentru alegătorii din diasporă, 3 dintre acestea fiind dedicate votului prin corespondenţă, potrivit newsmaker.md, citată de News.

În listele electorale de bază sunt incluşi 2 714 239 de alegători. Pentru aceste scrutine au fost tipărite peste 7,3 milioane de buletine de vot, dintre care 1,7 milioane au fost distribuite secţiilor din afara ţării. Buletinele de vot au fost tipărite şi în limbile minorităţilor naţionale, inclusiv în ucraineană, bulgară, găgăuză, rusă şi romani.

UPDATE 9.30: Buletine de vot tipărite, în premieră, în limbile minorităţilor

Autorităţile din Republica Moldova au tipărit, în premieră, pentru alegerile prezidenţiale şi pentru referendumul privind modificarea Constituţiei, buletine de vot în limbile unor minorităţi, a anunţat, duminică, într-un briefing de presă, preşedinta Comisiei Electorale Centrale (CEC), Angelica Caraman, potrivit Agerpres.

Potrivit sursei citate, printre limbile în care au fost tipărite buletinele de vot se află şi limba rromani. "Ca element de noutate, buletinele de vot au fost tipărite şi în limbile minorităţilor etnice, şi anume ucraineană, rusă, bulgară, găgăuză şi rromani", a afirmat Caraman.

Oficialul CEC a informat că pentru acest referendum au fost tipărite peste 7,3 milioane de buletine de vot, în condiţiile în care numărul alegătorilor înscrişi pe listele electorale de bază este de 2.714.239. 

UPDATE 9.00: Toate secţiile de votare din ţară s-au deschis

Toate secţiile de votare constituite pentru primul tur al alegerilor prezidenţiale şi referendumul de modificare a Constituţiei din Republica Moldova s-au deschis duminică, la ora 7:00, a anunţat, într-un briefing de presă, preşedinta Comisiei Electorale Centrale (CEC), Angelica Caraman.

"Toate secţiile de votare din ţară şi-au început activitatea la ora 7:00, inclusiv cele 30 de secţii organizate pentru alegătorii din stânga Nistrului, unde procesul de vot a început fără incidente", a afirmat Caraman, potrivit Agerpres.

Potrivit oficialului CEC, în listele electorale de bază sunt incluşi 2.714.239 alegători.

UPDATE 8.00: A călătorit 1.300 kilometri pentru a vota

Primul alegător la alegerile de duminică din Republica Moldova a călătorit circa 1.300 de kilometri pentru a putea vota. Este vorba despre o femeie stabilită în Coreea de Sud care a votat la o secție din Japonia. Femeia i-a îndemnat pe moldoveni să-i urmeze exemplul și să voteze.

Femeia a călătorit din orașul coreean Daejeon până în capitala Seul și de acolo la Tokio, acolo unde se află cea mai apropiată secție de votare. Femeia care este stabilită de 19 ani în Coreea de Sud a trimis un mesaj moldovenilor îndemnându-i să meargă la urne. Ea a spus că în ultimii ani a văzut mai multe schimbări în bine în țara sa.

„Vă invit pe toți să ieșim și să ne hotărâm împreună viitorul țării noastre, și să fim în rând cu lumea!”, a transmis moldoveanca stabilită în Coreea de Sud, potrivit știri.md, citate de Mediafax.

Alegeri prezidenţiale şi referendum în Moldova

UPDATE 7.00: Scrutinul se deschide la ora 7:00 şi se închide la ora 21.00 în cele 2.221 de secţii de vot, unde sunt aşteptaţi la urne 3,3 milioane de alegători. În timp ce în Chişinău sunt peste 300 de secţii de vot, 30 de secţii sunt pentru regiunea transnistreană, iar în diaspora sunt organizate 234 de secţii de vot. În premieră, în unele ţări s-a putut vota prin corespondenţă. În România, se poate vota în 16 secţii, dintre care trei în Bucureşti.

Nu vor exista sondaje de tip exit-poll, iar rezultatele vor fi disponibile în timp real, pe măsură ce se numără voturile.

Potrivit agora.md, 2061 de observatori naţionali şi internaţionali vor monitoriza desfăşurarea alegerilor. Observatorii acreditaţi de Comisia Electorală Centrală (CEC) reprezintă atât asociaţii din ţară, cât şi misiuni diplomatice străine sau autorităţi electorale internaţionale, inclusiv OSCE, Parlamentul European şi Consiliul Europei, scrie News.ro.

11 candidaţi la prezidenţiale în Moldova

Alegerile prezidențiale și un referendum privind parcursul european au loc duminică în Republica Moldova. Situația este tensionată deoarece Rusia încearcă să influențeze rezultatul scrutinului, așa cum susțin autoritățile moldovene. Președintele Maia Sandu încearcă să obțină al doilea mandat.

La alegerile prezidențiale participă 11 candidați, inclusiv președintele pro european al țării, Maia Sandu. Dacă niciun candidat nu obține majoritatea voturilor valabil exprimate se va organiza al doilea tur, peste două săptămâni, la care vor participa primii doi clasați.

Tot duminică are loc referendumul privind parcursul european al Republicii Moldova. Cetățenii moldoveni sunt chemați să răspundă la întrebarea „Susțineți modificarea Constituției în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?”.

Cetăţenii moldoveni aflaţi în străinătate pot vota la secțiile organziate de autorități. Și în România au fost deschise mai multe secții de votare, în București și în marile orașe.

Lumea întreagă cu ochii pe Moldova

Sunt puţine ocaziile când mica ţară de peste Prut a avut parte de atâta mediatizare internaţională ca acum. Din Asia şi până în Statele Unite, bineînţeles trecând prin Europa, presa mainstream a relatat despre alegerile şi referendumul din Republica Moldova, explicându-i mizele. Este un dublu scrutin spre care priveşte toată lumea, pentru că este un test şi poate da măsura curajului unei ţări mici de a opune rezistenţă unui lider care a dat peste cap vieţile a milioane de oameni în statul vecin, Ucraina, din cauza ambiţiilor teritoriale şi a orgoliului său imperialist.

„Moldova îşi joacă destinul său european pe fondul cumpărării voturilor, dezinformării şi mitei electorale orchestrate de Moscova. Iar preşedinta Maia Sandu candidează pentru realegere pe fondul unor tensiuni ridicate şi al acestui război hibrid cu Rusia. Va fi o zi cu dublă importanţă pentru Moldova, una dintre cele mai sărace ţări din Europa, situată între România şi Ucraina. Duminică, Maia Sandu, un lider hotărât proeuropean şi prima femeie aleasă preşedinte al Republicii Moldova, va afla dacă va fi realeasă, într-un moment în care campania electorală a fost subminată de acuzaţii de ingerinţă rusă. Dar, în aceeaşi zi, va avea loc şi un referendum privind UE. Mai mult ca niciodată, Moldova este faţă în faţă cu destinul său european”, scrie, de pildă, publicaţia elveţiană Le Temps.

De la începutul invaziei ruse în Ucraina, Maia Sandu, în vârstă de 52 de ani, se află în centrul atenţiei. La sfârşitul anului 2020, ea i-a succedat pro-rusului Igor Dodon, iar Moldova, care priveşte acum tot mai mult spre Bruxelles, a obţinut oficial statutul de ţară candidată la aderarea la UE în iunie 2022, la patru luni după depunerea cererii. Negocierile de aderare au fost deja deschise în luna iunie a acestui an.

Pentru preşedinta Maia Sandu, aderarea la UE este cheia pentru a proteja ţara de Rusia. Ea îi conduce detaşat în sondaje pe ceilalţi 10 contracandidaţi, fiind cotată cu circa 35 la sută din voturi, faţă de 9 la sută următorul clasat, Alexandr Stoianoglo, în timp ce proporţia indecişilor era destul de ridicată în ultimul sondaj - 28 la sută. Teoretic, ar exista şanse să fie aleasă din primul tur de scrutin. Dacă nu, al doilea tur se va organia la 3 noiembrie. 

În ceea ce priveşte referendumul, întrebarea adresată alegătorilor este următoarea: „Susţineţi modificarea Constituţiei în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?” Prin urmare, consultarea populară are ca obiectiv modificarea Constituţiei. În timp ce diverse sondaje de opinie din ultimele luni arată că majoritatea moldovenilor susţin aderarea la UE, locuitorii din regiunile predominant rusofone, cum ar fi nordul sau Găgăuzia în sud, preferă în continuare legături mai strânse cu Rusia decât aderarea la UE.

De la declararea independenţei faţă de Uniunea Sovietică în 1991, Moldova s-a străduit să se elibereze de influenţa Rusiei şi să prospere economic. O parte semnificativă a forţei sale de muncă a migrat în străinătate pentru oportunităţi economice, golind satele şi lăsând în urmă o populaţie tot mai îmbătrânită. Mulţi dintre cei 2,6 milioane de locuitori ai ţării încă depind de agricultură, de pensii modeste sau de salarii cu mult sub cele din restul Europei pentru a-şi asigura traiul.

Cam atâţi locuitori se estimează oficial că au rămas în ţară, 2,6 milioane de oameni, în timp ce pe listele electorale au rămas înscrişi peste 3,3 milioane de alegători, ceea ce ar putea fi o problemă în condiţiile în care pentru validarea referendumului este nevoie de o participare de 33 la sută, adică în jur de un milion de persoane.

De asemenea, Moscova continuă să sprijine Transnistria, republica separatistă din estul Moldovei, unde Kremlinul menţine aproximativ 1.500 de soldaţi şi unde un conflict îngheţat persistă de peste trei decenii.