Aleksandr Lukașenko, către armată: Trebuie să oprim pe oricine încearcă să-i lovească pe ruși din spate

Ministerul belarus al Apărării trebuie să prevină orice atac din spate împotriva forţelor ruse, a declarat joi preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko, citat de agenţia oficială BelTA, potrivit Reuters, citat de Agerpres.

• Filmul tragediei din Vâlcea, unde o şoferiţă de 23 de ani a plonjat cu maşina în râul Olt. DETALII la Observator 17:00
• Cum putem reduce dobânda unui credit. La ce să fim atenţi atunci când ne împrumutăm

Rusia şi-a folosit aliatul Belarus ca rampă de lansare a invaziei sale în Ucraina la 24 februarie. Lukaşenko le-a transmis şefilor instituţiilor de apărare că trebuie să împiedice orice încercare - probabil a forţelor ucrainene - de a întrerupe liniile de aprovizionare ruseşti şi de a-i "lovi pe ruşi din spate".

În acelaşi timp, el a dispus specialiştilor din Belarus să asigure alimentarea cu electricitate a centralei nucleare de la Cernobâl, situată în Ucraina, a relatat BelTA news. Ucraina a avertizat miercuri asupra pericolului unei scurgeri de radiaţii la Cernobâl după ce electricitatea a fost întreruptă, dar Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA) nu a văzut "niciun impact major asupra securităţii".

Rusia acuză forţele ucrainene de atacarea liniilor electrice şi a staţiei care alimentează centrala nucleară. Ministerul rus al Apărării a declarat la 25 februarie că centrala nucleară de la Cernobâl se află sub controlul armatei ruse, care desfăşoară o "operaţiune specială" în Ucraina. Totodată, personalul tehnic a rămas să lucreze la centrală, ale cărei reactoare sunt oprite de mult timp. 

UE a extins sancţiunile împotriva Rusiei şi Belarusului în urma invaziei din Ucraina

Statele membre ale Uniunii Europene au decis miercuri să extindă sancţiunile împotriva Moscovei şi Minskului în urma invaziei ruse din Ucraina, în special prin deconectarea a trei bănci belaruse de la sistemul internaţional de plăţi SWIFT, a anunţat preşedinţia franceză a Consiliului UE, potrivit AFP. Reuniţi la Bruxelles, reprezentanţii statelor membre au adăugat de asemenea oficiali şi oligarhi ruşi pe lista neagră a UE şi au adoptat noi sancţiuni împotriva sectorului maritim, a adăugat aceeaşi sursă pe Twitter.

Statele UE au extins de asemenea lista de tehnologii şi bunuri care nu pot fi exportate spre Rusia şi au "clarificat" restricţiile impuse criptomonedelor. Ţările din G7 şi din UE au anunţat săptămâna trecută că încearcă să împiedice Rusia să găsească mijloace de a ocoli sancţiunile occidentale prin folosirea de criptomonede.

De când SUA şi aliaţii lor occidentali au introdus o serie de sancţiuni pentru a paraliza sectorul bancar şi moneda rusă după invazia din Ucraina, achiziţiile de criptomonede în ruble au crescut la un nivel record. Măsurile decise miercuri de cei 27, care vor intra în vigoare după acordul formal al statelor şi după publicarea în Jurnalul Oficial al UE, urmăresc să "completeze" cele trei serii de sancţiuni adoptate de UE în ultimele două săptămâni, a subliniat preşedinţia franceză a Consiliului UE.

Unele dintre ele, cum sunt cele care exclud bănci belaruse din SWIFT, platformă de mesagerie securizată care permite operaţiuni precum tranzitul ordinelor de plată şi al ordinelor de transfer de fonduri între bănci, urmăresc în special să împiedice Rusia să ocolească aceeaşi măsură care a lovit mai multe dintre băncile sale.

De la anexarea Crimeii în 2014, UE a sancţionat deja 680 de persoane şi 53 de entităţi, cărora li s-a interzis accesul pe teritoriul UE şi ale căror active din UE au fost îngheţate. De la sfârşitul lunii februarie, statele membre ale UE au îngheţat de asemenea activele Băncii Centrale Ruse localizate în afara Rusiei, au blocat accesul instituţiilor financiare ruse la pieţele de capital europene şi au deconectat şapte bănci ruse de la sistemul financiar internaţional SWIFT.

UE a interzis de asemenea intrarea în spaţiul său aerian pentru companiile ruse şi exporturile spre Rusia de piese şi tehnologii destinate sectorului aeronautic.