Americanii fac presiuni ca Europa să cumpere armele lor. UE are alte planuri

Apropierea Europei de SUA reprezintă fundamentul securității militare a continentului, iar întâlnirile dintre liderii NATO care au avut loc de la începutul războiului din Ucraina au arătat consensul public al liderilor europeni legat de nevoia de a crește cheltuielile pentru acest sector. Totuși, după cum arată o analiză Politico, în particular, americanii au transmis că o parte importantă din acești bani trebuie cheltuiți pe armele produse în America. În ciuda legăturilor strânse, capitalele europene nu sunt de acord cu un astfel de plan.

• Nouă metodă de fraudă când facem cumpărături online. Cine e în spatele schemei cu magazine-fantomă

"Trebuie să dezvoltăm o bază tehnologică și industrială cu adevărat europeană de apărare în toate țările interesate și să implementăm echipamente complet suverane la nivel european", a declarat Emmanuel Macron la conferința GLOBSEC de la Bratislava luna trecută.

Zeci de ani de presiuni dinspre Washington dau rezultate. Deși majoritatea țărilor UE nu îndeplinesc încă ținta NATO de a cheltui cel puțin 2% din PIB pentru apărare, alianța a înregistrat creșteri constante ale cheltuielilor. În 2022, cheltuielile țărilor europene au crescut cu 13% până la 345 miliarde de dolari, cu aproape o treime mai mult decât acum un deceniu, iar o mare parte din aceasta creștere a bugetelor este o reacție la invazia Rusiei pe scară largă a Ucrainei. Acum, întrebarea este cum vor fi cheltuiți acești bani.

SUA vrea să se asigure că țările europene, care cheltuiesc deja aproximativ jumătate din bugetele lor pe arme și echipamente americane, nu își schimbă radical poziția începând să investească aceste sume în industriile locale.Unii lideri europeni speră la un astfel de scenariu, dar rămâne o  întrebare deschisă dacă industria de apărare a continentului poate face față unei cereri mult mai mari.

"În mod tradițional, au existat dubii cu privire la schimbarea capacităților de apărare ale Europei, care datează de mai bine de 25 de ani", a declarat Max Bergmann, directorul al Centrului de Studii Strategice și Internaționale cu sediul la Washington.

Tensiunile actuale de la Bruxelles pleacă de la faptul că noua politică de apărare la nivelul întregii UE ar trebui să se limiteze la companiile din UE, o poziție asumată de Macron și de comisarul pentru piața internă, Thierry Breton. Acest lucru confirmă suspiciunile cu privire la protecționismul european atunci când vine vorba de a permite companiilor americane să concureze pentru contractele UE. "Planul nostru este să sprijinim direct, cu banii UE, efortul de a ne dezvolta industria de apărare, iar asta pentru Ucraina și pentru propria noastră securitate", a spus comisarul luna trecută. 

Dominanța SUA pe piața armelor

Războiul din Ucraina a arătat dominanța industriei de apărare a SUA. O serie de țări europene cumpără rachete antitanc Javelin produse de Raytheon și Lockheed Martin. Recent, Polonia a semnat un acord 1,4 miliarde de euro pentru a cumpăra tancuri Abrams 116 M1A1, precum și un alt acord 10 miliarde de dolari pentru a cumpăra sisteme de rachete de înaltă mobilitate produse de Lockheed Martin. Slovacia cumpără avioane  F-16, asta în timp ce România poartă discuții pentru a cumpăra avioane F-35.

Pentru a ajuta Europa să-și asigure necesarul de arme și muniții, Statele Unite au extins numărul de acorduri bilaterale de aprovizionare cu securitate pe care le are cu partenerii străini de la invazia rusă, semnând noi acorduri cu Letonia, Danemarca, Japonia și Israel din octombrie. Acestea permit țărilor să vândă și să comercializeze mai rapid și mai ușor bunuri și servicii legate de apărare. Administrația Biden a semnat, de asemenea, un acord administrativ cu Uniunea Europeană la sfârșitul lunii aprilie pentru a crea grupuri de lucru pe probleme de lanț de aprovizionare, în timp ce oferă ambelor părți un loc la masă în cadrul întâlnirilor interne ale Agenției Europene de Apărare și Pentagonului. 

În timp ce în ultimele 18 luni au crescut bugetele de apărare, Germania a anunțat un fond special finanțat în valoare de 100 miliarde de euro, asta în timp ce cheltuielile de apărare ale Poloniei vor atinge 4% din PIB în acest an. În ciuda disponibilității politice și financiare, analiștii sunt de părere că industria europeană de apărare are nevoie de mai mult timp și de contracte pe termen lung pentru a face față comenzilor.