Angela Merkel, despre migranţii stabiliţi în Germania: Sunt germani chiar dacă nu se numesc Klaus sau Erika

Cancelarul german Angela Merkel a afirmat marţi că migranţii care se stabilesc în Germania sunt germani chiar dacă au nume străine, făcând o referire subtilă la obiceiul germanilor albi de a-i întreba pe turcii născuţi în Germania de unde provin, transmite Reuters.

• Craterul din Slănic are 15 m adâncime, cât un bloc de cinci etaje. Groapa ar fi trebuit să fie astupată azi-noapte, dar nici urmă de muncitori

"Integrarea nu poate fi un efort de şapte generaţii care nu se termină niciodată doar pentru că o persoană nu se numeşte Klaus sau Erika", a spus Merkel zâmbind, în timpul unei ceremonii care a marcat 60 de ani de când Germania a semnat un tratat cu Turcia pentru a aduce sute de mii de bărbaţi turci pentru a acoperi lipsa forţei de muncă în anii 1960.

"Întrebarea este cât timp trebuie să se integreze o persoană care nu are un nume clar german înainte de a fi integrată? Cred că toată lumea ar trebui să aibă şansa, cel târziu când a obţinut cetăţenia germană, să fie văzută ca parte a acestui pământ, iar numele nu trebuie să joace niciun rol ", a adăugat ea.

Merkel, care conduce Germania de 16 ani, intenţionează să demisioneze după alegerile din 26 septembrie, în care blocul ei conservator riscă să piardă puterea, fiind în urma social democraţilor de centru-stânga (SPD) în sondajele de opinie.

Creştin democraţii (CDU) şi partidul asociat Uniunea Social Creştină Bavareză (CSU) şi-au văzut popularitatea scăzând treptat de la decizia lor din 2015 de a primi aproape un milion de solicitanţi de azil, în principal din Siria şi Irak.

Decizia lui Merkel a fost apreciată la nivel internaţional, dar a atras critici acasă, conservatorii coborând în sondaje, în timp ce extrema dreaptă a câştigat locuri în Parlamentul naţional pentru prima dată după epoca nazistă din 1933-45.

În ultimul timp, retragerea haotică a trupelor NATO din Afganistan a adus imigraţia în fruntea agendei electorale, în timp ce Germania a primit mii de afgani care fug din talibani, apărând teama unei repetări a crizei migranţilor în Europa din 2015.

Agenţia Federală a Muncii din Germania estimează că cea mai mare economie din Europa ar trebui să absoarbă în jur de 400.000 de migranţi pe an pentru a rezolva lipsa forţei de muncă.

Germania a investit miliarde de euro în cursuri de limbă şi formare pentru a ajuta solicitanţii de azil să intre pe piaţa muncii, învăţând din greşelile pe care le-a făcut cu muncitorii turci care nu au primit niciun ajutor pentru a învăţa limba şi a-şi actualiza abilităţile.