Angela Merkel, la un pas de al patrulea mandat de cancelar

Doisprezece ani mai târziu, ea s-a impus ca un zoon polikon aparte, pentru că, în pofida longevităţii, locul în istorie îi rămâne nesigur.

Ea a profitat mult de pe urma prosperităţii economice favorizate de reformele nepopulare ale lui Schröder, iar eforturile pe care ea le-a depus în vederea pregătirii viitorului sunt discutabile.

În afară de renunţarea la energia nucleară, hotărâtă în primăvara lui 2011, în urma catastrofei de la Fukushima, numai pentru a da satisfacţie opiniei publice, criza migraţiei este evenimentul-far al celor trei mandate ale sale şi fără îndoială singura dată când şi-a asumat un risc.

În septembrie 2015, rupând cu prudenţa sa legendară, Angela Dorothea Merkel, născută la Kasner, hotărăşte, contra restului Europei, să-şi deschidă ţara unui număr de aproximativ 900.000 de solicitanţi de azil.

Popularitatea i se probuşeşte, populiştii câştigă teren. Ea se redresează adoptând o serie de măsuri şi negociind un acord cu Turcia în vederea unei reduceri considerabile a valului de refugiaţi către Europa.

În Germania însă, este nevoie de timp în vederea unei integrări dificile a migranţilor. În Europa, mai ales în Est, îi are de înfruntat pe cei care o acuză că i-a chemat pe migranţi şi refuză să primească refugiaţi.

AIKIDO POLITIC

Însă, în afară de criza refugiaţilor, stilul său este marcat de un ultrapragmatism, ghidat mai degrabă de relaţiile de forţă ale momentului decât de convingeri personale.

”Abordarea sa aminteşte de aikido”, această ”artă marţială a celor slabi”, care constă în ”folosirea energiei adversarului pentru a-l lăsa să se prăbuşească singur”, analiza recent cotidianul Handelsblatt, evocând numeroşi ”masculi dominanţi” care i-au ieşit în cale cancelarului, de la Gerhard Schröder la Vladimir Putin, inclusiv Nicolas Sarkozy şi Silvio Berlusconi.

Gestica sa ”liniştitoare” transmite un mesaj: ”politica este de o complexitate infinită şi cere expertiză şi subtilitate - ale sale”, aprecia ziarul.

În privat, pasiunile sale nu sunt tocmai simple: opera şi drumeţia, în tricou şi cu şapca pe cap, împreună cu al doilea soţ, un om de ştiinţă de renume mondial care fuge de viaţa publică. Cuplul este ghidat de legenda italiană a alipinismului Reinhold Messner.

Vinerea seara este văzută cu regularitate într-un supermarket din Berlin, de unde cumpără brânză şi vin alb.

În viaţa de dinainte de politică n-a avut parte de greutăţi. Angela Merkel şi-a trăit copilăria austeră la ţară, în Republica Democrată Germană (RDG), lângă un centru pentru persoane cu handicap, unde tatăl ei şi-a instalat familia cu scopul de a contribui la evaghelizarea populaţiei în Estul comunist.

Ea devine doctor în chimie cuantică, adaptându-se regimului comunist. Abia după căderea Zidului Berlinului intră în politică, devenind purtătoarea de cuvânt a ultimului Guvern RDG, înainte să intre în partidul conservator Uniunea Creştin Democrată (CDU).

Cancelarul de atunci, Helmut Kohl, îi oferă ”puştoaicei” primele responsabilităţi ministeriale. Însă în 2000, profitând de un scandal financiar în cadrul partidului, ea îi răpeşte CDU-ul, un lucru pe care el nu avea să i-l ierte vreodată.

Consacrarea sa are loc cinci ani mai târziu, când devine prima femeie cancelar.

Sursa: News.ro