Alegeri parlamentare în Germania, dominate de Angela Merkel și de temerea că naziștii intră în Reichstag
Angela Merkel pare sigură de cel de-al patrulea mandat de cancelar în urma alegerilor de astăzi, însă viitorii parteneri de guvernare sunt întru totul incerţi.
Alegerile parlamentare au loc astăzi în Germania, iar Angela Merkel are mari şanse de a deveni pentru a patra oară cancelar. Sondajele arată însă că şi extrema dreaptă germană va fi prezentă, pentru prima oară în 70 de ani, în viitorul parlament.
Update ora 09.00: Urnele s-au deschis, dând startul alegerilor generale din Germania. 61,5 milioane de alegători sunt aşteptaţi să-şi de votul. Secţiile se vor închide peste 10 ore, la ora locală 18.00 (ora 19.00, ora României), moment în care vor fi anunţate şi primele exit-polluri.
Angela Merkel pare sigură de cel de-al patrulea mandat de cancelar în urma alegerilor de astăzi, însă viitorii parteneri de guvernare sunt întru totul incerţi, la fel ca şi direcţia Germaniei, scrie AFP.
Sondajele preconizează toate o victorie confortabilă a conducătoarei conservatoare, aflată la putere din 2005, în pofida faptului că partidul ei a scăzut, în ultima linie dreaptă, în faţa ascensiunii extremelor.
Institutul Insa credita marţi tabăra creştin-democrată cu 36%, cu mult înaintea social-democraţilor lui Martin Sculz (22%), a cărui campanie pe tema justiţiei sociale nu mobilizează într-o ţară în care aproape toată lumea are un loc de muncă.
Dacă scorurile vor rămâne aşa, conservatorii germani vor fi aproape de nivelul la care au fost înfrânţi în 1998 (35.1%) şi vor fi nevoiţi să-şi caute unul sau doi aliaţi. Un lucru care va păta succesul lui Merkel. Şi care îi va complica sarcina de a forma o coaliţie majoritară în viitoarele săptămâni.
”Am spus tuturor că aceste alegeri nu sunt încă decise”, avertiza ea marţi, pe postul RTL, evident îngrijorată de uşoara scădere a mişcării sale în anchete. ”Fiecare vor contează”.
ASCENSIUNEA EXTREMELOR
Noul Bundestag, Camera inferioară a Parlamentului, se anunţă fărâmiţat, în el urmând să intre cel puţin şase partide, un lucru care s-a întâmplat ultima oară în 1990.
Intră în Parlament extremele, stânga radicală Die Linke şi, mai ales, dreapta naţionalistă, antieuropeană şi antiimigraţie reprezentată de Alternativa pentru Germania (AfD), primul partid de acest tip care pătrunde în forţă în hemiciclu din 1945 încoace. Ambele sunt creditate cu cel puţin 10%.
”Nu ştim cu adevărat ce fel de Guvern vom avea, suspansul politic va veni după votul de duminică”, rezumă Sudha David-Wilp, o analistă de la German Marshall Fund.
Având în vedere că AfD şi Die Linke au fost excluse din prima, rămâne opţiunea unei prelungiri a alianţei între dreapta şi stânga cu social-democraţii, pe care însă o resping atât o mare parte a bazei SPD, cât şi opinia publică, ori un acord cu ultimele două partide creditate că ar intra în Bundestag - liberalii (FDP) şi Verzii.
FDP, resuscitat cu un program clar de dreapta, după ce a fost dat afară din Bundestag în 2013, este a priori un aliat ”natural” al conservatorilor din CDU, împreună cu care a guvernat din 2009 şi până în 2013.
Problema este că FDP, creditat cu 9% în intenţiile de vot, nu se află în poziţia de a-i asigura el singur o majoritate lui Merkel, care ar putea, atunci, să extindă acest cuplu la trei, cu ecologiştii. Este o constelaţie care există deja, de puţin timp, la nivel regional, în nordul Germaniei.
Această alianţă inedită se anunţă însă dificil de realizat la nivel federal, atât de importante sunt diferenţele de fond între Verzi şi FDP, apropiat mediilor de afaceri, mai ales pe tema viitorului dieselului.
COALIȚIE DE GUVERNARE INCERTĂ
Alt subiect de conflict este faptul că liberalii vizează portofoliul Finanţelor al lui Wolfgang Schäuble, un ”greu” în partidul lui Merkel şi care nu intenţionează să dea drumul frâielor.
Mult mai important este faptul că o alianţă cu FDP riscă să complice proiectele de reformare a zonei euro promovate de către preşedintele francez Emmanuel Macron, pe care Merkel s-a declarat pregătită să le discute. FDP se opune acestor reforme, deorece se teme să vadă Germania plătind pentru alte ţări.
Este o adevărată bătaie de cap pentru cancelar, care va fi nevoită să se înhame, după scrutin, la negocieri ”destul de dificile şi lungi”, preconizează Thorsten Benner de la Global Public Policy Institute.
Negocierile se desfăşoară într-o atmosferă pe care intrarea preconizată în Bundestag a dreptei populiste o va tensiona şi mai mult în lunile viitoare.
Campania pare să ”zumzăie, dar există şi multă furie”, într-o parte a opiniei publice, din cauza venirii unui număr record de migranţi sau din cauza adâncirii inegalităţilor, analizează Benner.
AfD pare la fel de impermeabil polemicilor, în pofida faptului că unul dintre liderii săi, Alexander Gauland, face elogiul militarilor armatei celui de-al Treilea Reich.
”Este prima oară în ultimii 70 de ani când vom avea nazişti în Reichstag”, clamează şeful diplomaţiei germane Sigmar Gabriel.
Sursa: News.ro
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰