Atac cibernetic în Republica Moldova înainte de alegerile prezidenţiale. Serverul de email al Parlamentului, blocat

Cu o zi înaintea alegerilor prezidenţiale, Parlamentul de la Chişinău a fost ţinta unui atac cibernetic major. Este doar cel mai recent dintre incidentele puse pe seama Rusiei, acuzată că duce un război hibrid pentru a împiedica drumul Moldovei către Occident. Pe lângă viitorul şef al statului, alegătorii vor vota la un referendum şi modificarea Constituţiei pentru a permite aderarea la Uniunea Europeană. 

• Prima reacție a lui Trump după războiul comercial care a lovit economia globală: "Cred că merge foarte bine. Țara va exploda"

Atacul cibernetic a blocat serverul de email al parlamentului de la Chişinău. În aceeaşi zi, doi bărbaţi au fost arestaţi după ce au încercat să mituiască alegătorii pentru a vota împotriva referendumului de aderare la UE. Operaţiunea poliţiştilor a venit în urma unei anchete jurnalistice care a demonstrat că oligarhul Ilan Şor duce, de la Moscova, o campanie susţinută de cumpărare a voturilor şi de finanţare a protestelor anti-guvernamentale. 

Scenariile posibile la alegerile prezidenţiale din R. Moldova

În cursa pentru preşedinţie au intrat 11 candidaţi, în frunte cu Maia Sandu, actualul şef al statului. 

"De vreo 20 de ani vorbim despre Moldova în UE - şi iată suntem foarte aproape şi e tare important să nu pierdem acestă oportunitate", spune Maia Sandu, preşedinta Republicii Moldova.

Alături de ea, cele mai mari şanse la turul doi le are Renato Usatîi, un om de afaceri cu relaţii în Rusia. Fost primar la Bălţi, el se opune integrării europene. 

"Astăzi mă oblig să creem un sistem în care vocea fiecărui cetăţean să fie auzită. Eu sunt unicul care nu e controlat nici de est nici de vest", spune Renato Usatîi, candidat la preşedinţia Rep. Moldova.

Analiştii vorbesc despre alegerea pe care trebuie să o facă ţara

"Alegerea este clară: fie Moldova aderă și continuă să avanseze spre Occident, fie va fi târâtă de oamenii finanţaţi de ruşi înapoi în mâinile influenței ruse", spune Iulian Groza, analist politic.

Sociologii atrag atenţia că votul va fi decis în mare parte de populaţia în vârstă. Tinerii până în 25 de ani vor fi mai puțini la urne decât cei care au peste 71 de ani. 

3,3 milioane de persoane au drept de vot la alegeri. Cel puţin o treime trebuie să participe pentru a fi validat referendumul.