Boardul The Guardian: Prin anularea alegerilor, România a procedat corect. Semnal de alarmă pentru toate democraţiile

2024 a fost, fără îndoială, anul cu cele mai multe alegeri din istorie, cu scrutine organizate în 72 de țări care au afectat 3,7 miliarde de oameni. În România, însă, 2024 va fi amintit ca un an în care democrația a fost deraiată, mai degrabă decât celebrată, potrivit unui editorial semnat de întreg boardul The Guardian. 

• Cum putem reduce dobânda unui credit. La ce să fim atenţi atunci când ne împrumutăm

Decizia fără precedent a Curții Constituționale de a anula rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale, pe fondul acuzațiilor de interferență rusească, marchează un moment de referință pe scena tot mai agitată a politicii din Europa de Est.

Decizia a venit după victoria şocantă a lui Călin Georgescu, un admirator de extremă dreapta al lui Vladimir Putin. Potrivit unor documente desecretizate, candidatul independent a beneficiat de un vot manipulat prin diverse mijloace ilicite, inclusiv atacuri cibernetice și o campanie finanțată de Rusia pe TikTok, scrie publicaţia britanică. Analiștii au descoperit că aproximativ 25.000 de conturi pro-Georgescu pe TikTok au devenit active cu doar două săptămâni înainte de primul tur de scrutin.

În Georgia și Moldova, această știre a fost primită cu un sentiment sumbru de familiaritate. Războiul hibrid dus de Kremlin se intensifică, în încercarea de a "polua" discursul public și de a submina aspirațiile de aderare la Uniunea Europeană și NATO. Alegerile prezidențiale recente din Moldova și un referendum pentru înscrierea în constituție a dorinței de aderare la UE au fost afectate de acuzații de interferență din partea Moscovei.

Kremlinul foloseşte tehnici de război hibrid tot mai "rafinate"

În Georgia, președinta Salome Zurabișvili a acuzat partidul aflat la guvernare că a fraudat alegerile din octombrie anul trecut cu ajutor rusesc. Moscova a propagat, de asemenea, dezinformare și a finanțat grupuri extremiste de extremă dreapta, alimentând sentimente violente „anti-occidentale” cu privire la subiecte precum drepturile LGBTQ+.

Subminarea alegerilor dintr-un stat membru al UE – și NATO – este un alt semnal de alarmă pentru Bruxelles, care încearcă să forțeze rețelele sociale să respecte reguli mai stricte de moderare în cadrul Actului privind serviciile digitale. În urma rapoartelor SRI, Comisia Europeană a cerut TikTok să păstreze toate datele care ar putea indica încercări ascunse și monetizate de manipulare a proceselor electorale, inclusiv în perioada premergătoare alegerilor din Germania din februarie anul viitor. Luna trecută, o analiză a serviciilor germane de informații a avertizat despre probabilitatea unor încercări rusești de a influența scrutinul, al cărui rezultat va avea un impact crucial asupra politicii occidentale privind Ucraina.

Pentru democrații, anticiparea acestor amenințări trebuie să devină o prioritate urgentă, scriu jurnaliştii britanici. Ascensiunea lui Georgescu este doar cel mai surprinzător exemplu al utilizării rețelelor și a platformelor sociale pentru a ocoli sursele de informații "mainstream", tradiţionale. Cu o abilitate și un impact tot mai mari, Rusia și partidele de extremă dreapta din Europa folosesc aceste platforme pentru a genera o realitate politică alternativă, bazată pe dezinformare și distorsiuni.

În România, decizia de a relua alegerile riscă să accentueze diviziunile într-o societate deja polarizată. Un scor mai mare pentru extrema dreaptă naționalistă, pro-Putin, alimentat de reacția negativă la decizia CCR, este o posibilitate plauzibilă când scrutinul va fi repetat anul viitor. Dar, pe măsură ce Rusia se străduiește cu o determinare tot mai mare să submineze practica democrației în statele vecine și dincolo de ele, Bucureștiul a avut dreptate să traseze o linie clară în acest sens, potrivit The Guardian.