Ce spun ultimele sondaje din SUA, cu 3 zile înainte de alegeri

Alegătorii din SUA se vor prezenta la urne în 5 noiembrie pentru a-şi alege următorul preşedinte. Marea întrebare este: va avea America prima femeie preşedinte sau un al doilea mandat al lui Donald Trump?

• Au lansat sau nu ruşii un ICBM în Ucraina? Oficiali occidentali neagă. Momentul atacului asupra Dnipro, filmat

Pe măsură ce ziua alegerilor se apropie, sondajele oferă indicii despre efectul pe care campania îl are asupra cursei pentru Casa Albă, potrivit BBC. 

Alegeri în SUA 2024. Cine conduce în sondaje

Harris a avut un mic avans faţă de Trump în media sondajelor naţionale de când a intrat în cursă la sfârşitul lunii iulie şi rămâne în frunte - 48% la 47%, potrivit 538 / ABC News.

În timp ce sondajele naţionale sunt un ghid util cu privire la cât de popular este un candidat în întreaga ţară, acestea nu reprezintă cea mai bună modalitate de a prezice rezultatul alegerilor.

Există 50 de state în SUA, dar, deoarece majoritatea acestora votează aproape întotdeauna pentru acelaşi partid, în realitate există doar câteva în care ambii candidaţi au şanse de câştig.

Acestea sunt locurile în care alegerile vor fi câştigate şi pierdute şi sunt cunoscute sub numele de state de luptă sau state oscilante.

Cine câştigă în sondajele de opinie

În momentul de faţă, avansul în aceste state este atât de mic încât este imposibil de ştiut cine este cu adevărat în frunte dacă este analizată media sondajelor.

Lista statelor swing se poate modifica în funcție de alegeri și de peisajul politic. Pentru cursa din acest an, cele șapte state de urmărit sunt Georgia, Michigan, Nevada, Carolina de Nord, Pennsylvania, Wisconsin și Arizona. În trecut, Florida, Ohio și New Hampshire au fost şi ele incluse pe această listă.

De ce contează mai mult Wisconsin decât California în alegerea viitorului preşedinte al SUA? Statele unde republicanii câştigă fiecare alegeri din 1980 încoace se numesc state roşii, după culoarea partidului. Statele albastre sunt cele unde democraţii au câştigat mereu alegerile prezidenţiale începând cu 1992. În aceste state putem fi siguri în majoritatea cazurilor de rezultatul votului de dinainte.

De exemplu, Washington, Oregon, California, Minnesota, Illinois, New York, Vermont sau Maine vor vota cu Kamala Harris. În timp ce Texas, Missouri, Utah, Nebraska, Idaho, Wyoming, Montana, Dakota de Nord, Dakota de Sud, Louisina, Arkansas, Alabama, Oklahoma, Tennessee, Carolina de Sud, Kentucky, Virginia de Vest sau Florida vor vota cu Donald Trump. 

Câteva state sunt însă impredictibile, adică lupta dintre republicani şi democraţi este atât de strânsă încât câştigătorul este decis de puţine voturi. La alegerile din 2020, dintre Donald Trump şi Joe Biden, statele swing au fost Georgia, Arizona, Wisconsin, Pennsylvania, Carolina de Nord, Nevada, Michigan şi Florida. Joe Biden a câştigat în Arizona la o diferenţă de doar 10.000 de voturi, foarte puţin ţinând cont de populaţia ţării de 330 de milioane de oameni.

În majoritatea acestor cazuri miza este uriaşă: câştigătorul ia totul, adică candidatul victorios îşi adjudecă complet statul respectiv chiar dacă câştigă la o diferenţă mică. Prin urmare statele swing decid alegerile iar în trecut au cauzat numeroase surprize. De exemplu, în 2020 Al Gore a pierdut cursa pentru Casa Albă după ce a pierdut Florida la o diferenţă de doar 537 de voturi. Iar în 1960, Illinois şi Texas i-au adus victoria democratului John F. Kennedy într-o altă cursă strânsă. 

Aceste state swing, în trecut în jur de 10 la număr, nu au rămas aceleaşi de-a lungul timpului pe măsură ce demograficele şi peisajul politic s-au schimbat. Pennsylvania, cel mai populat, se evidenţiază drept statul cel mai probabil să decidă cine dintre democrata Kamala Harris sau republicanul Donald Trump va deveni următorul preşedinte al SUA.

Cum funcționează sistemul electoral din SUA

Scrutinul prezidenţial nu se bazează exclusiv pe votul popular. În schimb, preşedintele şi vicepreşedinte Statelor Unite ale Americii sunt aleşi în mod oficial în cadrul unui sistem cunoscut sub numele de Colegiu Electoral, un ansamblu de electori desemnaţi de fiecare din cele 50 de state componente ale Uniunii, la care se adaugă trei electori pentru districtul federal Washington D.C.

Un candidat trebuie să câştige majoritatea celor 538 de electori, adică 270, ceea ce este posibil chiar şi atunci când pierde votul naţional, aşa cum s-a întâmplat în cazul lui Trump când a câştigat Casa Albă în 2016. În cazul unei egalităţi de 269 la 269, Camera Reprezentanţilor alege câştigătorul, delegaţia fiecărui stat având la dispoziţie un singur vot - un scenariu despre care analiştii spun că l-ar favoriza probabil pe fostul preşedinte Trump.

Dacă fiecare stat, în afară de statele-cheie, votează aşa cum este de aşteptat, vicepreşedinta Harris ar primi 226 de voturi electorale, iar Trump va avea 219, rămânând în joc restul de 93 de voturi.

Cum vor vota statele swing

Georgia aduce câştigătorului 16 electori, Michigan - 16 electori, Nevada - 6 electori, Carolina de Nord 15 - electori, Pennsylvania - 20 de elctori, Wisconsin - 10 electori și Arizona - 11 electori.

Michigan, Pennsylvania şi Wisconsin au constituit "un zid albastru" pentru candidaţii democraţi timp de o generaţie. Dar, în 2016, Trump a câştigat la mustaţă în toate cele trei state, ceea ce i-a asigurat victoria asupra democratei Hillary Clinton.  Patru ani mai târziu, Joe Biden a câştigat preşedinţia după ce a revendicat Michigan, Wisconsin şi Pennsylvania pentru democraţi, obţinând totodată victorii surprinzătoare în Georgia şi Arizona, două state care, istoric vorbind, votau cu republicanii.

Începând cu 16 octombrie, conform unui instrument de urmărire a sondajelor publice al The New York Times, în toate cele şapte state indecise cei doi candidaţi se aflau practic la egalitate. Trump a beneficiat de un avantaj redus, de două puncte procentuale, în Arizona; în celelalte şase state indecise, distanţa dintre Harris şi Trump se încadra în medie în marja unui punct procentual, potrivit instrumentului folosit de The New York Times.

Competiţia pare chiar mai strânsă decât în timpul scrutinului prezidenţial din 2020. În acel an, un transfer de doar 43.000 de voturi în trei state - adică mai puţin de o treime dintr-un punct procentual din toţi alegătorii la nivel naţional - de la Biden la Trump ar fi fost suficient pentru ca Trump să câştige un al doilea mandat la Casa Albă.

Însă, potrivit platformei de pariuri politice Polymarket în Arizona Trump are 74% şanse să câştige vs 26% Harris, în Georgia, Trump conduce cu 73% la 27%, în Nevada, Trump are 66% vs Harris 34%, în Pennsylvania, Trump are 61% sanşe vs 39% Harris, în Wisconsin Trump are 59% vs 41% Harris, iar în Michigan Trump are 52% vs Harris 48%. Platforma îi oferea miercuri, 30 octombrie, lui Trump 67,1% şanse să câștige alegerile prezidențiale.

De ce este statul Pennsylvania atât de importantă

Cel mai simplu răspuns este că statul are 19 voturi electorale, mai multe decât orice alt stat swing. Pennsylvania este amplu considerat ca fiind de o importanţă crucială pentru şansele lui Harris şi ale lui Trump deopotrivă de a câştiga Casa Albă şi este văzut ca fiind cel mai probabil statul punctului de cotitură, cel care ajută un candidat să treacă de 269 de voturi electorale.

Dacă Harris pierde Pennsylvania, ea ar trebui să câştige fie Carolina de Nord, fie Georgia - două state care au votat cu democraţii de trei ori în ultimele patru decenii - pentru a avea vreo şansă la victorie. În schimb, dacă Trump pierde Pennsylvania, ar trebui să câştige fie Wisconsin, fie Michigan, care din anii 1980 şi până în prezent au votat doar o singură dată pentru un republican - pentru Trump, în urmă cu opt ani.

Ambele campanii au tratat Pennsylvania drept cel mai important stat, Harris şi Trump petrecând mai mult timp acolo decât în oricare alt stat. Echipele de campanie şi aliaţii lor au cheltuit 279,3 milioane de dolari sub formă de publicitate în Pennsylvania până pe 7 octombrie, cu peste 75 de milioane de dolari mai mult faţă de statul clasat pe locul al doilea la acest capitol, Michigan, potrivit companiei AdImpact.

Mulţi lucrători din categoria "gulerelor albastre" - cei care au locuri de muncă ce implică munca fizică - din acest stat din nord-estul SUA, aflat în declin industrial, au părăsit nava democrată pentru a se alătura lui Trump. Dar Kamala Harris mizează pe proiectele majore de infrastructură lansate de Joe Biden, care creează locuri de muncă, şi pe sprijinul sindicatelor pentru a-i recâştiga. Marile oraşe Philadelphia şi Pittsburgh înclină mai mult spre vicepreşedintă, în timp ce Donald Trump mizează pe populaţia rurală.

Michigan, leagănul industriei auto, în declin

La fel ca Pennsylvania, Michigan, acest bastion democrat, a votat spre surprinderea tuturor pentru Donald Trump în 2016, în confruntarea lui cu democrata Hillary Clinton. Joe Biden a recâştigat statul pentru democraţi în scrutinul din 2020.

În acest leagăn al industriei auto, tot în declin, Kamala Harris a primit sprijinul semnificativ al celui mai mare sindicat din acest sector (UAW), dar nu şi al numeroşilor votanţi musulmani sau originari din ţările arabe, revoltaţi de sprijinul american pentru Israel în războiul purtat de statul israelian în Gaza. Donald Trump mizează în special pe tema costului vieţii pentru a mobiliza clasa de mijloc împotriva Kamalei Harris, descrisă ca moştenitoarea unui mandat Biden sub semnul inflaţiei, scrie AFP.

Wisconsin, statul care a spart ''zidul albastru'' în 2020

Alături de Pennsylvania şi Michigan, Wisconsin este al treilea stat care a spart "zidul albastru" în 2016, acest bloc de circa 20 de state considerate ferm democrate. Hillary Clinton nu a reuşit să câştige voturile electorilor din acest stat, însă Joe Biden le-a recuperat în 2020.

Semn al importanţei acestui stat în ochii lor, republicanii şi-au organizat acolo marea convenţie din iulie, de nominalizare a candidaţilor lor la preşedinţia şi vicepreşedinţia SUA. Vizând electoratul moderat, democraţii flutură steagul roşu al "ameninţării existenţiale la adresa democraţiei" reprezentată de Trump.

Georgia, în mod tradiţional un bastion republican

Georgia este, poate, alături de Pennsylvania, cheia statelor-cheie. În inima Sudului conservator, Georgia votează în mod tradiţional pentru republicani. Dar, în contextul marilor mişcări antirasiste, acest stat cu o importantă populaţie de afro-americani l-a preferat pe democratul Joe Biden în urmă cu patru ani.

Kamala Harris, care ar putea deveni prima femeie de culoare care ajunge la Casa Albă, mizează pe faptul că poate atrage tinerii şi minorităţile din Atlanta. Dar importantul electorat religios din acest stat îl laudă pe Donald Trump, considerându-l arhitectul anulării dreptului constituţional la avort. Un succes care face abstracţie de punerea sub acuzare a lui Trump în Atlanta pentru încercarea de a răsturna rezultatele alegerilor prezidenţiale din 2020.

Carolina de Nord a votat ultima oară pentru democraţi la primul mandat al lui Obama

Carolina de Nord, stat situat tot în Sud, nu a mai votat pentru democraţi de la primul mandat al lui Barack Obama. Totuşi, în 2017, statul şi-a ales un guvernator democrat. La fel ca în cazul Georgiei, Kamala Harris mizează pe afro-americani şi pe tineri, două electorate care s-au simţit din nou motivate odată cu candidatura vicepreşedintei SUA. Democraţii acţionează pentru a încuraja înregistrarea alegătorilor pe listele electorale şi participarea la vot.

Arizona, stat mai degrabă republican

Stat mai degrabă republican, Arizona a produs o surpriză în 2020, optând pentru Joe Biden, cu o diferenţă de 10.457 de voturi faţă de Donald Trump. Imigraţia ilegală este o temă puternică dezvoltată de Donald Trump în acest stat care se învecinează cu Mexicul, subiect care nu o avantajează pe Kamala Harris. Dar există speranţă pentru ea: la sfârşitul lui 2022, statul a respins un candidat deschis trumpist la postul de guvernator, alegând o femeie democrată.

Nevada, cel mai mic dintre statele indecise

Cel mai mic după numărul populaţiei dintre statele indecise, Nevada, acest stat vestic cunoscut pentru cazinourile sale din Las Vegas, nu a mai votat pentru un republican de la alegerea lui George W. Bush, în 2004. Dar conservatorii cred că pot schimba situaţia, bazându-se în special pe populaţia hispanică, din care o parte ia distanţă faţă de tabăra democrată.

Susţinătorii lui Kamala Harris speră totuşi că sosirea de noi rezidenţi, angajaţi mai tineri şi mai educaţi, veniţi adesea din California vecină pentru a lucra în tehnologie sau în tranziţia energetică, va lucra în favoarea lor.

De ce un singur district din statul Nebraska atrage atât de multă atenţie

Patruzeci şi opt de state îşi acordă voturile electorale pe baza principiului "câştigătorul ia tot", dar două state, Nebraska şi Maine, alocă câte un vot electoral câştigătorului în fiecare district congresional. În 2020, Biden a câştigat unul dintre cele cinci voturi atribuite statului Nebraska, în timp ce Trump a câştigat unul dintre cele patru voturi atribuite statului Maine.

Votul electoral unic din al doilea District Congresional din Nebraska, centrat pe Omaha, este văzut ca fiind în continuare disputat, deşi analişti independenţi consideră că Harris este favorită în a-l câştiga. Ambele partide au cheltuit milioane de dolari pentru a-şi face publicitate în Omaha.

Acest unic vot ar putea fi crucial. Dacă Harris câştigă Michigan, Pennsylvania şi Wisconsin, în timp ce Trump îşi adjudecă celelalte patru state indecise - un rezultat cu totul plauzibil - al doilea District Congresional din Nebraska va stabili dacă alegerile se vor încheia la egalitate sau dacă Harris va avea câştig de cauză.

Studiu de caz: Arizona, unde economia, şi nu imigraţia va decide câştigătorul

Graniţa sudică a Arizonei a devenit locul preferat al campaniilor prezidenţiale pentru a vorbi despre imigraţie, dar pentru alegătorii indecişi din acest stat cel mai important lucru la aceste alegeri are de-a face cu buzunarele lor, care, conform celor declarate de ei pentru EFE, sunt tot mai goale în ultimii ani.

"Economia este principala problemă, trebuie să ascultăm propunerile care să ne ajute să facem faţă costurilor ridicate ale vieţii", a declarat Anna Travis pentru agenţia EFE, referindu-se la priorităţile ei privind alegerea noului ocupant al Casei Albe, la scurt timp după o vizită la graniţă a candidatei democrate Kamala Harris.

Travis, în vârstă de 56 de ani, care locuieşte în Tucson, este deranjată de faptul că în general candidaţii la preşedinţie îşi concentrează discursurile pe imigraţie atunci când vizitează graniţa. "Aici sunt probleme mai importante şi sunt evidente", subliniază ea, arătând spre oameni fără adăpost care înfruntă canicula în faţa primăriei din oraş.

Deşi, în prima jumătate a anului 2024, economia Arizonei şi creşterea locurilor de muncă au fost puternice, potrivit unui raport al Universităţii din Arizona, Travis ar dori să audă propuneri atât de la Harris, cât şi de la fostul preşedinte Donald Trump care să-i vizeze pe alegătorii din rândul clasei muncitoare, aşa ca ea. Cele două campanii prezidenţiale şi-au intensificat eforturile în Arizona, singurul stat "swing" care se învecinează cu Mexicul şi care cu siguranţă va ajuta la definirea câştigătorului cu cele 11 voturi electorale ale sale

Roşia de 83 de cenţi

La sfârşitul lunii septembrie, Harris s-a deplasat în Douglas, unde şi-a promovat strategia de a îmbunătăţi sistemul de imigraţie. Dar nu acesta era discursul pe care dorea să-l audă Maria Hernandez, în vârstă de 63 de ani şi născută în acest oraş. Prioritatea ei este modul în care administraţia SUA va face faţă costului ridicat al alimentelor.

"Vă vine să credeţi că o roşie costă 83 de cenţi?", se plânge la EFE femeia de origine hispanică. Ea locuieşte cu mama şi surorile ei la câţiva metri de zidul de la graniţă. Hernandez spune că Douglas a rămas un oraş "sărac" şi o dovadă în acest sens o reprezintă faptul că pieţele "latino" au dispărut. "Avem doar Walmart şi totul este scump acolo", spune ea, referindu-se la una dintre cele mai mari companii de retail din lume.

Femeia deplânge magazinele închise din centrul oraşului şi faptul că atât de mulţi bani sunt investiţi în zidul care desparte Douglas de Agua Prieta (Mexic). Autorităţile "nici nu apucă să pună sârmă ghimpată că aceasta este imediat tăiată", spune ea.

Un vot decisiv

Alegători precum Travis şi Hernandez ar trebui să-i intereseze pe Trump şi Harris. Se prefigurează ca alegătorii de peste 50 de ani din Arizona să aibă un impact semnificativ asupra rezultatului înregistrat în acest stat. Iar un sondaj AARP (fosta Asociaţie Americană a Pensionarilor - n.r.), realizat în iunie, a constatat că cele mai importante probleme pentru cetăţenii de vârsta a treia din Arizona sunt legate de economie.

Este cazul republicanului Terry Pettijohn, în vârstă de 77 de ani, care crede că administraţia Biden "a fost oribilă", iar Trump va reconstrui din nou economia. În schimb, Rene Montelongo, mamă a doi copii care a participat la mitingul din Douglas al vicepreşedintei, este încrezătoare că Harris va menţine tendinţa creării de locuri de muncă, va reduce inflaţia şi va face ţara să progreseze. "Trump nu se gândeşte la clasa muncitoare, politicile sale îi vor afecta pe mulţi în Arizona", a apreciat ea.

În ciuda entuziasmului susţinătorilor din ambele tabere, majoritatea alegătorilor din Arizona se aşteaptă ca cei care candidează - inclusiv candidaţii statali şi locali - să-şi stabilească mai bine priorităţile, potrivit unui raport al Centrului pentru Viitorul Arizonei (CFA), publicat la începutul lunii octombrie. Sondajul a constatat că 60% dintre alegătorii din acest stat nu cred că actualii candidaţi la funcţii vorbesc despre problemele care sunt importante pentru votanţi.

"Alegătorii din Arizona caută un lider care poate depăşi diferendele şi poate oferi rezultate... vor să ştie cum vor aborda liderii lor problemele care îi preocupă (pe votanţi - n.r.), cu planuri concrete pentru viitorul statului", a avertizat într-un comunicat Sybil Francis, directoarea executivă a CFA.