Cratere masive apar în tundra siberiană, iar cercetătorii cred că au legătură cu schimbările climatice

Cratere masive apar în ultimii ani în tundra siberiană, iar unii cercetători le pun pe seama schimbărilor climatice cu care se confruntă planeta.

• ANIMAŢIE. Imagini apocaliptice chiar în ziua de Paşte: Natura s-a dezlănţuit cu furie şi a măturat totul în cale în mai multe localităţi din ţară

• Jurnaliștii au descoperit craterul în timp ce survolau Peninsula Iamal, pentru un reportaj.
• Nimeni nu știe să spună cu exactitate cum s-au format aceste cratere masive, însă cei mai mulți cercetători iau în calcul explozia unei acumulări de gaz metan.

Recent, o echipă de televiziune din Rusia a descoperit un nou crater masiv format în tundra siberiană, în timpul unui zbor cu elicopterul, despre care se crede că ar avea peste 30 de metri adâncime și un diametru de 20 de metri.

Oamenii de știință nu știu cu exactitate cum s-a format acest nou crater, al nouălea descoperit în regiune, din 2013 și până acum.

Principala teorie luată în calcul de cercetători este legată de explozia unei acumulări de gaz metan, având în vedere temperaturile tot mai ridicate din regiune, scrie CNN.

„În acest moment, nu există o singură teorie acceptată cu privire la modul în care se formează aceste fenomene complexe”, a declarat Evgeny Chuvilin, cercetător principal la Centrul de Recuperare a Hidrocarburilor de la Institutul de Știință și Tehnologie Skolkovo, care a vizitat noul crater pentru a-i studia caracteristicile.

"Este posibil să se formeze în ani de zile, dar este greu de estimat numărul lor. Deoarece craterele apar de obicei în zone nelocuite din Arctica, nu există adesea nimeni care să le vadă și să le raporteze", a spus Chuvilin.

„Chiar și acum, craterele sunt găsite în mare parte accidental, în timpul zborurilor de rutină, cu caracter neștiințific, cu elicopterul sau de către păstorii și vânătorii de reni”, a mai spus el.

Permafrostul, care ocupă două treimi din teritoriul Rusiei, este un rezervor natural imens de metan, un gaz cu un puternic efect de seră, iar verile calde din ultimii ani, inclusiv din 2020, ar juca un rol în crearea acestor cratere.

Chuvilin și echipa sa se numără printre puținii oameni de știință care au pătruns în interiorul unui astfel de crater pentru a aduna probe despre ce anume l-a format. Misiunea este extrem de dificilă și necesită unelte speciale de cățărat. Mai mult, echipele de cercetători sunt presate de timp căci craterele se transformă în lacuri în aproximativ doi ani de la formare.

"Problema principală cu aceste cratere este cât de repede se formează, geologic vorbid, și în cât timp se transformă în lacuri. Fiecare nou crater duce la noi cercetări și descoperiri", a spus Chuvilin.