Curtea Internațională de Justiție a decis! Serbia nu a comis un genocid împotriva croaților la începutul anilor '90

Serbia nu a comis un genocid împotriva croaților la începutul anilor '90, în timpul războiului ce a condus la destrămarea Iugoslaviei, a decis marți Curtea Internațională de Justiție (CIJ)

• Când scăpăm de vortexul polar şi ninsori. Jumătate din ţară, paralizată de zăpezi

Serbia nu a comis un genocid împotriva croaților la începutul anilor '90, în timpul războiului ce a condus la destrămarea Iugoslaviei, a decis marți Curtea Internațională de Justiție (CIJ)

"Croația nu a reușit să-și dovedească acuzațiile conform cărora a fost comis un genocid" între anii 1991 și 1995, a declarat președinte CIJ, judecătorul Peter Tomka, în cadrul unei audieri publice la Haga, unde își are sediul Curtea.

În iulie 1999, Croația s-a adresat CIJ acuzând Republica Federală Iugoslavia — a cărei succesoare de drept este în prezent Serbia — de încălcare a Convenției pentru Prevenirea și Pedepsirea Crimei de Genocid. În pofida obiecțiilor Serbiei cu privire la jurisdicția și admisibilitatea cazului, prezentate în anul 2002, șase ani mai târziu Curtea a decis că are competență în judecarea acestui dosar, audierile publice desfășurându-se apoi în anul 2014, între 3 martie și 1 aprilie.

Croația a acuzat Serbia de 'epurare etnică' în rândul populației croate din regiunea Krajina. Potrivit autorităților de la Zagreb, acțiunile conduse de armata sârbă împotriva croaților s-au soldat cu circa 20.000 de morți, 55.000 de răniți și peste 3.000 de dispăruți, numai în orașul Vukovar înregistrându-se 1.700 de morți și peste 4.000 de răniți.

În plângerea înaintată de Croația se mai menționează că au fost distruse atunci 10% din locuințele din respectiva zonă, 590 de sate și orașe au suferit pagube materiale, la fel cum s-a întâmplat și cu 1.821 de monumente culturale, 323 de obiective istorice și 450 de biserici catolice croate. Drept urmare, autoritățile de la Zagreb solicită despăgubiri din partea Belgradului, susținând de asemenea că minele antipersonal și antitanc amplasate de forțele sârbe au făcut inutilizabile circa 300.000 de hectare de teren, fapt care ar fi diminuat cu 25% potențialul economic al Croației, conform Agerpres.

Dar și Serbia cere la rândul ei despăgubiri, acuzând Croația că ar fi încălcat convenția menționată prin acțiunile comise împotriva sârbilor în timpul operațiunii 'Furtuna', condusă de trupele croate în anul 1995, tot pe teritoriul provinciei Krajina. De asemenea, guvernul de la Belgrad susține că nu au fost pedepsiți croații care au comis acte de genocid împotriva sârbilor și a altor grupuri etnice și acuză Croația de incitare și complicitate la genocid.