Extinderea UE nu a fost luată în serios până la războiul din Ucraina. Aderarea unor noi state ar putea fi blocată de impactul bugetar - The Guardian

Extinderea succesivă a Uniunii Europene a permis acesteia să-și întărească poziția pe scena politică și economică internațională, reunind acum 448 milioane de locuitori și a treia cea mai mare economie a lumii, cu un PIB de 14,4 mii de miliarde de euro. Deși UE numără acum 27 de membrii, lista celor care vor să adere e în creștere, mai ales după războiul din Ucraina. Cu toate acestea, în ciuda entuziasmului, posibilitatea unor noi aderări la comunitatea europeană ajunge să depindă de aspecte practice precum impactul bugetar.

• "Te bat acuma, dacă nu te-am bătut atunci!" Cozma i-a amenințat cu bătaia pe doi dintre protestatarii atacați de mineri în '90

Din primele săptămâni ale războiului Ucraina şi-a anunţat intenţia de a se alătura UE. Cu toate acestea, o astfel de perspectivă naşte o serie de întrebări la care statele comunitare trebuie să răspundă, după cum arată o analiză The Guardian

 "Care ar fi impactul asupra bugetului UE, aflat deja sub presiune? Polonia, Grecia sau Ungaria ar fi gata să treacă de la statutul de beneficiar net al finanțării UE la cel de contribuabil net? Germania și Franța ar fi pregătite să contribuie mai mult la bugetul UE?", se arată în analiza jurnaliștilor britanici.

Pe lângă problemele de ordin financiar, o nouă extindere a Uniunii depinde, în cele din urmă, de veto-ul fiecărui stat membru şi, implicit, de jocurile politice şi electorale din fiecare ţară.

Nu există planuri și reforme pentru extinderea UE

"Statele membre par să fi realizat, foarte târziu, că vor putea fi puse în situația în care să fie nevoite să facă o reformare pe plan intern (în cazul unei extinderi)", explică Steven Blockmans, directorul de cercetare în cadrul Centrului pentru Studii de Politică Europeană.

Comisia Europeană nu a schițat încă posibile scenarii pentru reformele bugetare și instituționale ale unei Europe tot mai mari. "Nu există încă nimic care să indice o reformă tangibilă şi structurată a procesului de extindere", a explicat specialistul.

Ucraina și Moldova au fost adăugate vara trecută pe lista candidaților oficiali cuprinzând Albania, Serbia, Kosovo, Turcia, Muntenegru, Macedonia de Nord și Bosnia și Herțegovina, iar Georgia şi-a început eforturile legate de procesul de candidatură. Între timp, Kosovo negociază cu vecinii săi pentru a putea spera la perspectiva unei aderări.