Fostul consilier al lui Putin susţine că bazele avioanelor F-16 din România şi Polonia sunt primele ţinte ale Rusiei în caz de război cu NATO

Război în Ucraina. Va fi război între Rusia şi NATO, dacă Statele Unite vor permite Ucrainei să folosească rachete cu rază lungă de acţiune. Aşa sună declaraţia făcută de Vladimir Putin înaintea deciziei care ar putea fi luată chiar în orele următoare la Casa Albă. Mai mult, unul dintre foştii consilieri ai liderului de la Kremlin spune că bazele aeriene româneşti sunt printre primele vizate în eventualitatea extinderii conflictului. Avertismentele vin după ce ieri, ruşii au tras cu o rachetă într-o navă care trecea prin zona economică exclusivă a României. 

• Accident grav pe Şoseaua Progresului, în Capitală. Maşină strivită de tramvai şi ruptă în două: şoferul a murit

Nava, care transporta cereale ucrainene spre Egipt, a fost lovită de o rachetă a ruşilor în Marea Neagră, la 55 de kilometri distanţă de Sfântu Gheorghe, în zona economică maritimă exclusivă a ţării noastre. Imediat după incident, vasul avariat s-a îndreptat spre Constanţa pentru a evalua pagubele. Ministerul Afacerilor Externe condamnă ferm atacul într-o zonă în care România are drepturi suverane şi repezintă o escaladare fără precedent a războiului.  

La nivel european, sunt cel puţin 32 de de obiective care ar urma să fie distruse de armele nucleare tactice în caz de război

"Atacarea deliberată a unei nave comerciale reprezintă o încălcare gravă a normelor dreptului internaţional umanitar. Am solicitate ferm Federaţiei Ruse să înceteze orice atac asupra navelor comerciale şi să respecte libertatea de navigaţie de care beneficiază statele în Marea Neagră", a declarat Luminiţa Odobescu, ministrul de Externe. Atacul ruşilor a venit doar cu câteva ore înainte ca Vladimir Putin să anunţe că războiul va escalada, dacă Statele Unite şi Marea Brtianie vor permite Ucrainei să atace ţara sa cu rachete cu rază lungă de acţiune.

"Dacă se ia această decizie, aceasta nu va însemna altceva decât participarea directă a țărilor NATO, a Statelor Unite, a țărilor europene la războiul din Ucraina. Aceasta ar însemna că țările NATO, Statele Unite și țările europene sunt în război cu Rusia", a declarat Vladimir Putin, preşedintele Rusiei. Decizia privind folosirea rachetelor cu rază lungă de acţiune se ia în orele următoare, la Casa Albă, unde Joe Biden îl va primi pe şeful guvernului de la Londra, Keir Starmer. Deocamdată, Statele Unite ar putea să le permită ucraineilor să folosească împotriva Rusiei, doar rachetele britanice Storm Shadow, cu rază de acţiune de 250 de kilometri, nu şi pe cele americane.

"Armata ucraineană nu are capacitatea de a ataca cu sisteme moderne de precizie cu rază lungă de acțiune de fabricație occidentală. Numai militarii NATO pot scrie, de fapt, instrucțiuni de zbor pentru aceste sisteme de rachete", a declarat Vladimir Putin. Un fost consilier al lui Vladimir Putin susţine că în caz de război Rusia-NATO, România ar fi printre primele state luate la ţintă de armata Moscovei. "Probabil, Rusia va ataca aerodromurile unde au baza avioanele F-16. Nu aerodromurile ucrainene. Au baza pe aerodromurile din România şi Polonia. Probabil rachetele ruse vor lovi aceste poziţii", a declarat Serghei Markov, fost consilier al lui Putin. Ameninţarea vine la o zi după ce Kievul a anunţat că în ţara noastră a început instruirea piloţilor ucraineni pe avioane de luptă F-16.  

Cei patru piloţi ucraineni se antrenează la baza aeriană de la Feteşti pe avioanele F-16 trimise de Olanda. Alte aparate de zbor, ale Forţelor Aeriene Române, sunt staţionate la Câmpia Turzii. Luna trecută, Financial Times scria că Rusia are trei ţinte majore în ţara noastră, în caz de atac asupra NATO. Prima dintre ele este baza Mihail Kogălniceanu din Constanţa, acolo unde sunt dislocaţi 4.500 de americani americani. Al doilea obiectiv militar vizat este scutul antirachetă de la Deveselu, din judeţul Olt, pe care Putin îl ameninţă încă de când a devenit operaţional. În sfârşit, a treia ţintă este una logistică. Podul Giurgiu - Ruse ar urma să fie distrus pentru a împiedica deplasarea trupelor şi echipamentului militar. La nivel european, sunt cel puţin 32 de de obiective care ar urma să fie distruse de armele nucleare tactice în caz de război. Cele mai multe sunt baze militare şi navale din Norvegia și Germania. Franța, Polonia şi statele baltice se află şi ele pe "lista nucleară".

Institutului pentru Studiul Războiului susţine că există cel puțin 250 de obiective militare și paramilitare în Rusia ce pot fi luate la ţintă de ucraineni cu ajutorul rachetelor cu rază de acţiune de 300 de kilometri. Este vorba de baze militare şi cartiere generale permanente, stații de comunicații, centre logistice, depozite de combustibi şi de muniție.  De asemenea, orașe mari ale Federației Ruse precum Voronej, Lipeţk, Rostov-pe-Don, Orel, Briansk și Kursk intră în zona de acţiune a unor astfel de rachete.