Franţa are un nou premier. Macron l-a numit în funcţie pe centristul François Bayrou

Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, l-a numit pe centristul François Bayrou în funcția de prim-ministru. Noua echipă urmează să o înlocuiască pe cea condusă de Michel Barnier, care a demisionat săptămâna trecută după ce parlamentarii de extremă dreapta și de stânga au votat pentru răsturnarea guvernului său, aruncând Franța în a doua criză politică majoră în șase luni.

• Nouă metodă de fraudă când facem cumpărături online. Cine e în spatele schemei cu magazine-fantomă

Președintele Emmanuel Macron l-a desemnat, vineri, pe liderul centrist François Bayrou ca viitor prim-ministru al Franței, într-o încercare de a pune capăt lunilor de turbulențe politice. Un vechi aliat al lui Macron, Bayrou conduce partidul MoDem, scrie BBC.

François Bayrou este al treilea prim-ministru francez din acest an, în timp ce ţara se luptă cu o criză politică în creştere şi un parlament profund divizat. În vârstă de 73 de ani, Bayrou este un om politic cu greutate din sud-vestul Franţei, care se autointitulează „omul de la ţară”. Fost ministru al Educaţiei şi primar al oraşului Pau din sud-vestul Franţei, el a fost un aliat şi un confident apropiat al lui Emmanuel Macron de când acesta a preluat puterea în 2017.

Provocarea imediată pentru Bayrou va fi formarea unui guvern care să nu fie demis atât de repede, precum a fost cel al predecesorului său în Adunarea Națională. Macron a purtat deja discuții la masa rotundă cu liderii tuturor principalelor partide politice, cu excepția stângii radicale Franța Nesupusă (LFI) condusă de Jean-Luc Mélenchon și a extremei-drepte Reunirea Naţională, condusă de Marine Le Pen.  

De când Macron a convocat alegeri anticipate în iunie, încheiate fără un rezultat concludent, parlamentul francez este împărţit în trei grupuri mari, niciunul însă cu majoritate absolută. O alianţă de stânga a obţinut cel mai mare număr de voturi, dar nu a reuşit să obţină majoritatea absolută; gruparea de centru a lui Macron a suferit pierderi, dar este încă în picioare; iar gruparea de extremă dreapta Rassemblement National (Reunirea Naţională) a câştigat mandate în plus, dar a fost împiedicată să ajungă la putere de votul tactic al partidelor de stânga şi centru.

A doua criză politică majoră în șase luni

Provenit din rândurile dreptei, fostul comisar european Michel Barnier, în funcţie de numai trei luni, a fost constrâns joia trecută să demisioneze, după un vot de cenzură istoric în Adunarea Naţională a Franţei.

Spre surprinderea generală, Macron dizolvase Adunarea Generală în iunie, după deruta taberei sale în alegerile europene în faţa extremei drepte. Alegerile legislative anticipate au dus la o Adunare Naţională fragmentată în trei blocuri (alianţa de stânga, macroniştii şi dreapta, şi extrema dreaptă), fără majoritate absolută.

Anturajul lui Macron, care în ultimele zile a convocat reuniuni tabără cu tabără, şi-a exprimat speranţa că această reuniune colegială a şefilor de partide şi preşedinţi de grupuri parlamentare în aceeaşi sală a palatului prezidenţial va permite o avansare spre un "acord privind o metodă" pentru numirea unui nou şef de guvern.