Franţa poate trimite trupe în Groenlanda dacă Danemarca îi cere acest lucru: Arctica a devenit o nouă zonă de conflict

Ministrul francez de Externe, Jean-Noel Barrot, a declarat că Franța ar putea trimite trupe în Groenlanda dacă Danemarca solicită acest lucru, subliniind că frontierele Uniunii Europene nu sunt negociabile. El a menționat că Arctica a devenit o nouă zonă de conflict și că Danemarca intenționează să își consolideze prezența militară în regiune cu o investiție de două miliarde de euro.

• Bugetul pe 2025: ministerele care primesc bani în plus şi cele de la care se taie. Analiştii spun că ţinta de deficit nu va fi respectată

Scandalul despre suveranitatea Groenlandei, importanța strategică a insulei și relațiile dintre SUA, Danemarca și Groenlanda ia amploare. Franţa ia în considerare posibilitatea de a trimite trupe în Groenlanda dacă Danemarca o va cere, lucru pe care ţara nord-europeană nu l-a făcut până acum, dar, în acelaşi timp, exclude posibilitatea ca Statele Unite să invadeze această insulă din Arctica pe care preşedintele american Donald Trump o consideră strategică pentru ţara sa.

Arctica a devenit o nouă zonă de conflict

Ministrul de externe francez, Jean-Noel Barrot, a insistat marţi într-un interviu acordat postului Sud Radio că "frontierele Uniunii Europene (UE) nu sunt negociabile" şi că, "dacă Danemarca cere solidaritatea UE, Franţa va răspunde prezent". Întrebat dacă trimiterea de trupe europene în Groenlanda ar fi posibilă, Barrot a răspuns "de ce nu?", înainte de a sublinia că au început discuţii despre această problemă cu autorităţile daneze, dar că acestea nu au formulat o astfel de solicitare.

"Pentru Danemarca, nu se pune deocamdată problema", a adăugat şeful diplomaţiei franceze, care, întrebat ce s-ar întâmpla dacă Statele Unite ar invada Groenlanda, a răspuns că "asta nu se va întâmpla" şi că "nimeni nu are niciun interes să invadeze un teritoriu al UE".

Declaraţiile lui Barrot se produc cu câteva ore înainte ca preşedintele francez Emmanuel Macron să o primească pe şefa guvernului danez, Mette Frederiksen, la Paris, după ce guvernul de la Copenhaga a anunţat luni că îşi va întări mecanismul de apărare în Arctica cu nave, drone şi sateliţi, pentru care va aloca circa 2 miliarde de euro.

Întâlnirea dintre Macron şi Frederiksen va fi axată, potrivit Palatului Elysee, pe probleme de competitivitate europeană, decarbonizare, reducerea dependenţei industriale europene, dar şi pe problema securităţii şi apărării europene în vederea pregătirii viitorului summit informal al Uniunii Europene din 3 februarie.

Înainte de a o primi pe şefa guvernului danez cu puţin timp înainte de ora prânzului, preşedintele francez se întâlneşte marţi dimineaţă cu preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pentru a aborda în esenţă aceleaşi probleme, inclusiv cea a apărării, cu scopul de a sprijini "baza industrială şi tehnologică de apărare europeană".

Înainte de a-şi prelua mandatul, Trump a declarat că nu exclude utilizarea forţei militare sau a sancţiunilor economice pentru a obţine Groenlanda, insulă pe care intenţiona să o cumpere de la Danemarca pentru că o consideră de importanţă strategică pentru securitatea Statelor Unite.

De ce vrea Trump Groenlanda

În decembrie 2024, Donald Trump, a declarat că, pentru securitatea națională și libertatea globală, este esențial ca SUA să dețină și să controleze Groenlanda. El a sugerat că ar putea utiliza sancțiuni economice sau chiar forța militară pentru a obţine controlul asupra teritoriului. Această poziție a generat tensiuni în relațiile cu Danemarca, țara de care aparține Groenlanda.

În ianuarie 2025, Trump a avut o discuție telefonică aprinsă cu prim-ministrul danez, Mette Frederiksen în legătură cu planurile sale de a cumpăra Groenlanda. Discuţia de 45 de minute a fost descrisă de oficialii danezi ca fiind agresivă și confruntaţională, a relatat Financial Times.

Reacțiile din partea liderilor groenlandezi și danezi au fost ferme, respingând propunerile lui Trump și afirmând dreptul la autodeterminare al Groenlandei. Frederiksen a subliniat că insula nu este de vânzare iar premierul groenlandez, Múte Egede, a declarat că viitorul insulei aparține locuitorilor săi.