Germania, dispusă să trimită soldaţi în Ucraina. Berlinul cere însă o zonă demilitarizată

Ministrul german al apărării, Boris Pistorius, s-a declarat sâmbătă deschis ideii trimiterii de soldaţi germani în Ucraina dacă o zonă demilitarizată ar fi instituită pentru a garanta respectarea unei ipotetice încetări a focului cu Rusia, relatează AFP, citată de Agerpres.

• Vlad Pascu explică pas cu pas ce s-a întâmplat în noaptea în care au ucis doi tineri în 2 Mai. Întâlnirea cu presa, "cel mai urât moment din viaţa mea"

Război în Ucraina. Într-un interviu acordat publicaţiei Suddeutsche Zeitung, Pistorius s-a poziţionat de asemenea pentru un buget al apărării "mai degrabă de 3%" din PIB, deşi Donald Trump a cerut recent 5% pentru membrii NATO. "Suntem cel mai mare partener al NATO în Europa. Este evident că vom juca un rol şi că noi va trebui să ne asumăm responsabilitatea", a declarat ministrul, întrebat despre o eventuală trimitere de trupe germane pentru a participa la securizarea unei zone-tampon între cele două părţi beligerante în Ucraina.

"Problema va fi discutată la momentul potrivit", a declarat ministrul german al Apărării

Dar "problema va fi discutată la momentul potrivit", a mai spus ministrul social-democrat, care speră să-şi păstreze funcţia după alegerile legislative anticipate din 23 februarie. Preşedintele ales american Donald Trump, care îşi va prelua oficial atribuţiile luni, a promis în timpul campaniei sale electorale să pună capăt acestui conflict între Ucraina şi Rusia în mai puţin de "24 de ore". De atunci, el şi-a acordat mai mult timp, dar discuţiile ar putea să înceapă rapid printr-o întâlnire între Donald Trump şi preşedintele rus Vladimir Putin.

Însă Ucraina nu este în prezent în poziţia de forţă necesară înainte de deschiderea unor eventuale negocieri de pace cu Rusia, a avertizat luni secretarul general al NATO, Mark Rutte. Dacă "Rusia ocupă circa 18% sau 19% din teritoriul ucrainean", ea "nu a obţinut prea mult" în cei aproape trei ani de război şi aceasta în pofida "pierderilor ridicate în propria sa armată", consideră Boris Pistorius.

Într-o reuniune recentă a ţărilor care sprijină Ucraina, SUA au afirmat că Moscova pierdea aproape 1.500 de oameni zilnic în noiembrie. Întrebat despre efortul cerut Berlinului în cadrul NATO, Boris Pistorius a estimat că "va trebui, fără îndoială, mai degrabă să vorbim despre 3% decât de 2%", actualul nivel al cheltuielilor pentru apărare din PIB.

Cancelarul Olaf Scholz, social-democrat ca şi Boris Pistorius, respinsese deja propunerea noului preşedinte american, care ar implica, potrivit lui, consacrarea anuală a 200 miliarde de euro cheltuielilor pentru apărare, în comparaţie cu un buget federal de aproape 490 de miliarde prevăzut pentru 2025.