Germania mai are de aşteptat până va afla numele viitorului cancelar. Negocierile pentru formarea unei coaliţii vor fi îndelungate

Guvernarea Angelei Merkel se încheie cu un eşec sever pentru partidul său. În alegerile de ieri, Uniunea Creştin-Democrată a obţinut cel mai slab rezultat din istorie şi a fost întrecută de Partidul Social-Democrat. Diferenţa este, însă, foarte mică şi fiecare din cele două formaţiuni poate spera să formeze o coaliţie majoritară în Bundestag. Germanii mai au de aşteptat până vor afla cine va fi succesorul lui Merkel, care se retrage după patru mandate de cancelar. 

• China îi dă replica lui Trump. Anunţă tarife vamale de 34% la toate produsele americane începând cu 10 aprilie

Social-democraţi au primit cu aplauze şi ovaţii sondajele exit poll. I-au întrecut, cu mai puţin de două procente, pe creştin-democraţii cu care erau aliaţi în actualul guvern condus de Angela Merkel. Rezultatul se datorează, în mare măsură, liderului lor, ministrul de finanţe Olaf Scholz, cel mai popular dintre candidaţii la funcţia de cancelar. 

Mulţi cetăţeni au votat pentru social-democraţi pentru că vor o schimbare de guvern şi vor ca numele viitorului cancelar să fie Olaf Scholz.

Armin Laschet n-a reuşit să convingă alegătorii

Liderul creştin-democrat Armin Laschet n-a reuşit să convingă alegătorii că este demn să fie urmaşul Angelei Merkel. A mai comis şi câteva gafe, una chiar la votare. El a lăsat să se vadă buletinul completat, fapt interzis de lege deoarece votul este secret. 

Mai grav este că, potrivit presei, Laschet ar putea să nici nu fie ales în Bundestag, din cauza sistemului electoral complex din Germania. Rezultatul strâns al alegerilor îi permite, totuşi, să spere că el va fi viitorul cancelar: "Vom face totul pentru a forma un guvern condus de Uniune (Creştin-Democrată), pentru Germania".

Ecologiştii şi liberalii sunt gata să intre în guvern

Atât social-democraţii cât şi creştin-democraţii au obţinut, fiecare, în jur de 25 de procente şi nu pot guverna decât împreună cu alte partide. O nouă coaliţie între cele două mari formaţiuni este aproape exclusă. Ecologiştii, cu peste 14 procente, şi liberalii, cu aproape 12, sunt gata să intre în guvern. 

"Ne-am fi dorit şi mai mult, dar nu am reuşit. Asta şi din cauza unor greşeli de la începutul campaniei, greşeli ale mele", spune Annalena Berbock, ecologistă.

"Este un semnal politic clar: centrul politic s-a întărit, extremele politice au slăbit", a declarat și Christian Linder, lider FDP.

 Formaţiunile extremiste au pierdut teren. Naţionaliştii din Alternativa pentru Germania rămân cu peste 10 la sută din voturi dar toate celelalte partide resping o alianţă cu ei. Iar Stânga, succesoare a fostului partid comunist est-german, ar putea chiar să scadă sub pragul electoral de cinci procente. Alegătorii germani au luat foarte în serios misiunea de a găsi un succesor pentru Angela Merkel şi, în general, de a decide viitorul ţării. În multe secţii de votare s-au format cozi nemaivăzute de la căderea Zidului Berlinului.

O româncă, printre candidații la alegerile federale

Printre candidaţi s-au aflat şi mai mulţi imigranţi, inclusiv români. Ana-Maria Trăsnea avea doar 13 ani când familia ei s-a stabilit în Germania. Acum are 27 şi a candidat din partea social-democraţilor. S-a hotărât să intre în politică după ce a constatat că viaţa unui copil de origine străină nu este prea uşoară. "Lucrurile mi-au fost furate sau distruse, am fost ameninţată, au aruncat cu pietre în curtea şcolii. Au fost momente foarte grele", a afirmat Ana-Maria Trăsnea, candidată.

Negocierile pentru formarea unei coaliţii vor fi îndelungate. Liderii ambelor mari partide speră doar că Germania va avea un nou guvern... înainte de Crăciun.

Până atunci, Angela Merkel rămâne să asigure interimatul.