Antena Meniu Search
x

Update Social-democrații au câștigat alegerile federale din Germania, arată rezultatele preliminare. SPD a obținut 25,7% din voturi, cu aproape două procente în fața blocului conservator CDU/CSU

60,4 milioane de oameni au fost așteptați să se prezinte la vot, duminică, 26 septembrie, la alegerile parlamentare din Germania. Partidul Social Democrat (SPD), creditat de primele estimări de după alegerile legislative de duminică cu un uşor avans faţă de coaliţia conservatoare a Angelei Merkel, a revendicat o victorie în acest scrutin, relatează Le Monde.

Veronica Micu
de Veronica Micu

la 27.09.2021, 06:43

UPDATE 27 septembrie, ora 6:20 - CDU, cele mai slabe rezultate din ultimele decenii

Social-democrații se află cu aproape două procente în fața blocului conservator CDU / CSU, relatează Deutsche Welle. Rezultatele preliminare arată că SPD a obținut 25,7% din voturi, în timp ce Uniunea Creştin-Democrată este creditată cu 24,1%. Ecologiștii verzi au înregistrat cel mai bun rezultat obținut vreodată, 14,8% din voturi. 

Partidul Liberal (FDP) a obținut 11,5%, în timp ce Alternativa de extremă dreapta pentru Germania (AfD) a totalizat 10,3%. 

Într-o cursă atât de strânsă, posibilitățile coaliției rămân neclare. Potrivit proiecțiilor, o opțiune este continuarea „marii coaliții” a blocului conservator CDU / CSU și a SPD, care guvernează Germania din 2013. Opțiunile includ și o coaliție între CDU / CSU, Verzii și FDP. Alternativ, SPD ar putea încerca, de asemenea, să se asocieze cu Verzii și FDP.

Pe acelaşi subiect

Toate partidele au exclus să intre într-o coaliție cu AfD.

UPDATE 22:00 - Olaf Scholz (SPD) consideră că a primit un mandat clar

Olaf Scholz, candidatul Partidului Social-Democrat (SPD) la funcţia de cancelar al Germaniei, s-a declarat mulţumit, duminică seară, de rezultatul scrutinului parlamentar, apreciind că a primit un mandat clar pentru a conduce viitorul guvern. "Germanii au votat în număr mare pentru ca eu să fiu cancelar. Sunt încântat că cetăţenii au votat în acest fel, partidul nostru este într-o poziţie mult mai bună comparativ cu situaţia dintr-o perioadă îndelungată", a afirmat Olaf Scholz, citat de BBC.

Olaf Scholz nu a exclus posibilitatea formării unei coaliţii cu Uniunea Creştin-Democrată (CDU), dar speră să conducă viitorul guvern. Cele două formaţiuni sunt aproape la egalitate, cu 25% din voturi, dar SPD pare a avea un uşor avans, conform unor sondaje. "Aşteptăm rezultatul, iar apoi revenim la lucru", a subliniat Olaf Scholz.

UPDATE 21:00 Candidatul CDU revendică și el formarea Guvernului

Candidatul conservator Armin Laschet revendică duminică formarea Guvernului german, în urma alegerilor legislative, după ce secretarul general al SPD Lars Klingbei a făcut acelaţi lucru. "Poate exista o coaliţie de guvernământ cu trei partide pentru prima dată din anii '50", a declarat candidatul Uniunii Creştin Democrate (CDU) a Angelei Merkel.

CDU "va face tot posibilul pentru a construi un Guvern" condus de către conservatori, a dat el asigurări.

UPDATE 20:30 - SPD revendică victoria

Primele rezultate, la ieşirea de la urne, nu permit încă desemnarea unui învingător în urma acestor alegeri, însă SPD a revendicat victoria şi formarea viitorului Guvern german. Strigăte de bucurie au răsunat în stradă, după ce ZDF i-a dat pe social-democraţi în frunte, urmaţi de conservatorii din Uniunea Creştin Democrată (CDU) şi Uniunea Creştin Socială (CSU).

Însă, foarte rapid, bucuria a făcut loc unei aşteptări mai tensionate, după ce postul ARD a dat SPD la egalitate cu CDU, cu 25% din voturi. "În acest stadiu nu putem spune nimic. Este (un rezultat) extrem de strâns, iar seara riscă să fie lungă", a declarat pentru Le Monde un membru SPD.

Potrivit postului public de televiziune ZDF, SPD-ul lui Olaf Scholz se clasează, la închiderea secţiilor de votare, în frunte, cu 26% din voturile exprimate, urmat de CDU/CSU lui Armin Laschet cu 24% şi Verzi lui Annalena Baerbock cu 14,5%. Potrivit aceluiaşi exit-poll, Partidul Liberal (FDP) este creditat cu 12% din voturile exprimate duminică, Partidul Alternativa pentru Germania (AfD, extremă dreapta) cu 13%, iar Die Linke (extremă strânga) cu 5%.

Numărarea buletinelor de vot a început, iar aproximativ 40% dontre germani au votat prin corespondenţă

Alte estimări dau SPD la egalitate cu CDU/CSU, cu 25% din voturle exprimate. Aceste prime sondaje au fost primite cu o explozie de bucurie la sedul SPD, la Berlin, relatează AFP. "Este clar că SPD a câştigat", şi-a exprimat satisfacţia secretarul general al SPD, Lars Klingbeil, care a revendicat formarea viitorului Guvern.

Este vorba totodată despre o înfrângere fără precedent a CDU din 1949 încoace. Partidul lui Merkel obţine cu opt puncte procentuale mai puţin decât în 2017 - deja un nivel istoric de mic obţinut de conservatori atunci. Pentru prima oară în 72 de ani, într-o Germanie tot mai fragmentată, uniunea conservatoare cade sub pragul de 30%.

Acest revers umbreşte sfârşitul regimului Angelei Merkel, a cărei popularitate rămâne mare după patru mandate, dar care s-a dovedit incapabilă să-şi pregătească succesiunea Verzii şi candidata lor Annalena Baerbock, care au fost o vreme favoriţi, pierd barca, potrivit acestor sondaje, care-o credtează cu 14-15% din voturile exprimate.

Verzii au slabe motive de satisfacţie

Ei îşi bat recordul din 2009 - când au obţinut 10,7% din voturile exprimate, şi avansează cu şase puncte procentuale faţă de 2017. Partidul Liberal (FDP), care se clasează al patrulea, cu apriximativ 12%, pare să fie de neocolit într-o viitoare coaliţie. Partidul Alternativa pentru Germania (AfD, exttremă dreapta), a cărui intrare în Bundestag a marcat alegerile din 2017, îşi confirmă parlamentarismul în peisajul politic german.

Însă, cu 10-11% din voturile exprimate duminică, acest partid islamofob, subminat de conflicte interne, înregistrează o uşoară scădere faţă de alegerile din urmă cu patru ani (12,6%). În cazul în care aceste tendinţe se confrmă, Olaf Scolz, un vicecancelar auster şi ministru al Finanţelor în Guvermul în exerciţiu, are şanse să-i succeadă Angelei Merkel, cancelarul Germaniei de 16 ani, şi să lanseze "schimbarea" pe care a promis-o în finalul campaniei sale electorale.

UPDATE 19:20 - Principalele două partide din Germania, aproape la egalitate

Potrivit publicației Bild, primele rezultate exit-poll arată o cursă extrem de strânsă între CDU/CSU și SPD:

CDU/CSU: 24%

SPD: 26%

Grüne: 14,5%

FDP: 12%

AfD: 10%

Die Linke: 5% 

Sonstige: 8,5%

Candidatul Partidului Social-Democrat Olaf Scholz se află la egalitate, cu 25% din voturile exprimate în alegerile legislative de duminică, cu candidatul Uniunii Creştin Democrate a Angelei Merkel, Armin Laschet, potrivit unui sondaj realizat de radiodifuzorul german ARD la ieşirea de la urne, relatează BBC.

UPDATE ora 16:17 Gafă uriaşă a lui Armin Laschet, candidatul susţinut de Angela Merkel - VIDEO

Liderul Uniunii Creştin Democrate (CDU), Armin Laschet, a omis să ascundă buletinul de vot în faţa camerelor de luat vederi, aşa cum prevede Codul Electoral, ceea ce ar putea conduce la invalidarea votului său, relatează AFP, citat de news.ro. Armin Laschet nu şi-a împăturit buletinul de vot, pe care algătorii aplică două bife pentru cele două voturi de care dispun. Astfel, în momentul în care a introdus în mod ostentativ buletinul în urmă, în faţa camerelor de luat vederi, toată lumea a putut să vadă că a votat cu Uniunea Creştin Democrată (CDU) - în pofida secretului votului, prevăzut de legislaţia germană.

UPDATE ora 12.50 - Participare mare la vot în Bavaria

În München, aproape 60% dintre alegători își exprimaseră deja votul până la ora 11.00, duminică dimineață. Un procent similar a fost atins în jurul orei 14:00, la alegerile federale din 2017.

Potrivit unui purtător de cuvânt al biroului electoral, 14,4% au votat la Nürnberg până la ora 11.00. 

UPDATE ora 9.23 - Preşedintele Germaniei a votat.

Preşedintele federal Frank-Walter Steinmeier și-a exprimat opțiunea într-o secție de votare din Berlin.

UPDATE ora 9.00 - Au început alegerile în Germania.

Alegerile pentru cel de-al 20-lea Bundestag german au început de la 8:00 dimineața. În jur de 60,4 milioane de alegători eligibili au fost chemați să își voteze preferații. Secțiile de votare sunt deschise până la ora 18:00.

INFORMARESetările tale privind cookie-urile nu permit afișarea conținutului din această zonă. E necesar să accepți cookie-urile social media pentru afisarea acestui tip de conținut. Modifică setările

Știrea inițială:

60,4 milioane de oameni sunt așteptați să se prezinte la secțiile de votare, până la 18.00, ora locală.

Astăzi, electoratul german urmează să voteze pentru alegerea celui de-al 20-lea Bundestag, parlamentul federal unicameral. Germanii vor vota duminică pentru a decide direcția politică a celei mai mari economii europene, după aproape 16 ani sub conducerea cancelarului Angela Merkel.

Secțiile de votare se deschid la ora locală 8.00 și se închid la 18.00.

Oficiul Federal de Statistică a estimat, potrivit DPA, că aproximativ 60,4 milioane de germani vor avea drept de vot la 26 septembrie - 31,2 milioane de femei şi 29,2 milioane de bărbaţi. Dintre aceştia, 12,8 milioane au peste 69 de ani, 10,2 milioane au vârste cuprinse între 60 şi 69 de ani, iar 11,8 milioane au între 50 şi 59 de ani. Asta înseamnă că 57,8% din totalul alegătorilor cu drept de vot au peste 49 de ani. Cei mai mulţi alegători cu drept de vot (12,8 milioane) provin din marele land industrial Renania de Nord-Westfalia, din vestul ţării, urmat de Bavaria, în sud, cu 9,4 milioane. Aproximativ 2,8 milioane de persoane votează pentru prima dată la alegerile parlamentare din Germania.

Sistemul de vot în Germania. Cum este ales cancelarul

În Germania, nu poți vota direct candidatul preferat. Votezi membri în Parlament - în Bundestag. Oamenii pot să voteze prin corespondență sau personal. Din 2009, alegătorii pot vota prin corespondenţă de la domiciliu, fără a fi nevoiţi să justifice motivul. Proporţia votanţilor prin corespondenţă a crescut semnificativ de-a lungul deceniilor, de la mai puţin de 5% la 28,6% la alegerile pentru Bundestag din 2017.

Toți cetățenii care au peste 18 ani au dreptul să voteze în Germania, indiferent de statutul financiar, de educație sau de preferințe politice. 

Pe buletinul de vot se află două coloane de ștampilat: una, pentru candidații din circumscripții, iar a doua, pentru partidele politice. Dintre cele două voturi, al doilea (lista cu partidele) este mai important. În funcție de procentul obținut în urma alegerilor se decide asupra formării Bundestag-ului. Fiecare formațiune politică trebuie să obțină cel puțin 5 la sută din voturi, pentru a intra în Bundestag.  

Buletin vot alegeri parlamentare Germania

Profimedia

Prin al doilea vot, cetățenii decid asupra majorității în Bundestag. În momentul în care este clar câte mandate a obținut un partid prin cel de-al doilea vot, acestea vor fi distribuite pe listele de land. Parlamentarii aleg, în final, persoana care va prelua funcția de cancelar al Germaniei, în funcție de persoanele aflate în fruntea partidelor câștigătoare la alegeri.

După stabilirea rezultatelor există un sistem de echitate care duce în unele cazuri la lărgirea numărului de locuri în parlament. Uneori, un partid va primi mai multe locuri de parlament directe prin primul vot decât merită în conformitate cu votul partidului. Întrucât fiecărui candidat care câştigă un district i se garantează un loc, partidul ajunge să-şi menţină acele locuri „depăşite”. Dar, pentru a compensa, partidele care au un scor mai bun la al doilea vot primesc un număr de locuri în plus. Astfel, numărul total de parlamentrari fluctuează de la legislatură la legislatură.

Cele mai puternice partide în Germania. Cine ar putea fi următorul cancelar

SPD - Olaf Scholz

Partidul Social Democrat (SPD) pare să fie în top, conform sondajelor, iar Olaf Scholz, candidatul său pentru funcția de cancelar, este creditat cu prima şansă de a conduce viitorul guvern. În executivul actual, al conservatorilor lui Merkel și al social-democraților, Scholz deține funcțiile de vicecancelar și ministru federal al Finanțelor. 

Olaf Scholz

Profimedia

Olaf Scholz (63 de ani) are în spate o lungă carieră politică și, conform Deutsche Welle, el ar putea fi motivul pentru care social-democrații ar avea în prezent circa 25% dintre voturi. 

CDU/CSU - Armin Laschet

Uniunea Creştin-Democrată și Uniunea Creştin-Socială (CDU/CSU, centru-dreapta) formează alianța conservatoare a Germaniei. Armin Laschet (60 de ani) este candidatul lor pentru funcția de cancelar. Este adeptul valorilor tradiționale și favoritul Angelei Merkel. Conform sondajelor, doar 20% dintre alegători cred că este cel mai bun pentru șefia guvernului. 

Armin Laschet

Profimedia

Angela Merkel, care a condus cea mai puternică economie din Europa în ultimii 16 ani, urmează să iasă din vaţa politică. Sâmbătă, în Aachen, la ultimul său miting electoral în calitate de cancelar, ea a îndemnat la vot, în numele "viitorului" Germaniei, cu Armin Laschet, candidatul creştin-democrat. 

Armin Laschet și Angela Merkel

Profimedia

"Este vorba despre viitorul vostru, despre viitorul copiilor voştri şi despre viitorul părinţilor lor, iar numai la patru ani aveţi ocazia să decideţi, la nivel federal, cine să modeleze acest viitor, la Berlin. Lumea se schimnbă foarte repede, iar Armin Laschet are multe de făcut în calitate de cancelar", a declarat Agela Merkel.

Partidul Verzilor Ecologiști - Annalena Baerbock

Partidul Verzilor Ecologiști este creditat cu 16-17% din intenţiile de vot, înaintea scrutinului parlamentar programat în Germania pe 26 septembrie. Verzii ecologiști, al căror candidat la funcția de cancelar este Annalena Baerbock, stau foarte bine pentru a putea intra într-o coaliție după alegeri.

Annalena Baerbock

Profimedia

Annalena Baerbock (40 de ani) promite să schimbe totul în scena politică actuală și să revoluționeze lupta împotriva încălzirii globale. 

A patra forță politică sunt liberalii (FDP), creditat cu 11-12% din intenţiile de vot. Urmează formaţiunea de extremă-dreapta Alternativa pentru Germania (AfD), cu 10-11%, şi partidul de stânga Die Linke, aflat la nivelul de 6-7%.

Majoritatea analiștilor politici germani consideră că o coaliție cu trei partide este cel mai probabil rezultat al alegerilor parlamentare. 

Ce va face Angela Merkel după alegeri

Angela Merkel, în vârstă de 67 de ani, urmează să se retragă din viaţa politică după alegeri, după o carieră de peste 30 de ani. 

Seara zilei de 26 septembrie nu reprezintă în niciun caz sfârșitul activității oficiale pentru șefa guvernului federal. Până la formarea noului executiv, Merkel rămâne în funcție. În medie, în ultimele decenii, cancelarii și cabinetele acestora au depus jurământul la cinci-șase săptămâni după alegeri. În 2017 a fost nevoie de cinci luni și jumătate pentru ca noua coaliție de guvernare să fie constituită. 

Pe 17 iulie, Angela Merkel a împlinit 67 de ani. În prezent, îi revine un salariu lunar de circa 25.000 de euro în calitate de cancelar federal. În plus, Merkel are dreptul și la puțin peste 10.000 de euro în calitate de membru al Bundestag-ului, din care face parte de peste 30 de ani. Când va înceta să mai lucreze, Angela Merkel va continua să primească mai întâi salariul, timp de trei luni, apoi jumătate din acesta ca indemnizație tranzitorie pentru maximum 21 de luni. Potrivit dw.com, Angela Merkel se poate aștepta la o pensie de aproximativ 15.000 de euro pe lună, are dreptul la protecție personală și la o mașină de serviciu cu șofer pentru tot restul vieții sale. În plus, va avea un birou în sediul Bundestag-ului din Berlin, cu un șef de birou, doi asistenți și o dactilografă.

Ți-a plăcut acest articol?

Like
Întrebarea zilei

Cum vă petreceţi Floriile?

Observator » Stiri externe » Social-democrații au câștigat alegerile federale din Germania, arată rezultatele preliminare. SPD a obținut 25,7% din voturi, cu aproape două procente în fața blocului conservator CDU/CSU