H&M a fost ștearsă de pe internet în China. Mesajul îngrijorător trimis de guvernul comunist retailerilor

H&M a dispărut de pe internet în China, în timp ce guvernul chinez a crescut presiunea asupra brandurilor de încălțăminte și îmbrăcăminte într-o luptă care a degenerat după acuzațiile de muncă forțată în Xinjiang, relatează AP.

• Primul episod de iarnă din acest sezon. 7 judeţe, cele mai afectate: COD ROŞU de viscol

• Prezența online a retailerului H&M în China dispare în timp ce chinezii boicotează marca.
• Produsele H&M lipsesc de pe site-urile populare de cumpărături, iar locațiile magazinelor au fost eliminate din aplicațiile de hărți și navigare.
• Războiul chinezilor contra H&M a fost declanșat de un comentariu despre munca forțată, făcut anul trecut, dar care a ieșit din nou, strategic,la lumină săptămâna trecută.

Prezența online a brandului H&M a dispărut aproape complet în China, pe fondul unui boicot la scară largă al chinezilor la adresa retailerului suedez. Motivul? Un comentariu despre munca forțată făcut de companie anul trecut.

Cum se răzbună China când se supără că este criticată 

Articolele H&M au fost scoase de pe Alibaba, gigantul de comerț electronic fondat de Jack Ma și JD.com, unul dintre cei mai mari retaileri online din China, potrivit Associated Press.  Platforma Baidu Maps din China, asemănătoare Google Maps, precum și serviciul de hărți al Alibaba au șters și locațiile celor 500 de magazine H&M din China.

Magazinele respective nu apăreau nici în aplicația chineză de ride-hailing Didi Chuxing, iar aplicația H&M nu mai putea fi descărcată din magazinele de aplicații. Brandul suedez are de suferit într-o tară unde mai bine de o cincime din shopping se face online. Ștergerea de pe internet a H&M arată puterea pe care China o poate exercita asupra retailerilor străini, în timp ce companiile și consumatorii chinezi boicotează mărcile care critică guvernul, comentează Business Insider.

Ce ascunde războiul China vs H&M

Anul trecut, H&M a făcut o declarație în care anunța decizia de a opri aprovizionarea cu bumbac din regiunea autonomă uigură Xinjiang și a declarat că își va întrerupe legăturile cu o companie chineză care fusese acuzată că punea la muncă forțată comunitatea musulmană uigură. Comentariul a fost făcut după ce BBC a raportat că sute de mii de persoane din minoritatea uigură au fost supuse la munca forțată.

Între timp au apărut rapoarte care acuzau oficiali chinezi de persecutarea uigurilor, închiderea lor în lagăre de concentrare în Xinjiang, precum și de sterilizare forțată a acestora. Beijingul a negat aceste acuzații și a spus că lagărele sunt „centre de reeducare” care oferă „formare profesională”.

În 2020, H&M a declarat că este „profund îngrijorată de rapoartele organizațiilor societății civile și ale mass-media care includ acuzații de muncă forțată”.  Declarația a început să recircule strategic săptămâna trecută pe platforma de socializare Weibo după ce SUA, UE, Marea Britanie și Canada au impus sancțiuni oficialilor chinezi pentru presupuse încălcări ale drepturilor omului. La rândul său, China a impus sancțiuni oficialilor britanici, interzicându-le să intre în țară.

China este a patra piață ca mărime pentru H&M după Germania, SUA și UK, potrivit Reuters, așa că mulți clienți din China comunistă nu au văzut cu ochi buni comentariile retailerului că nu mai cumpără bumbac din Xinjiang. "Să răspândești zvonuri pentru a boicota bumbacul din Xinjiang în timp ce încerci să faci bani în China? Mai visați!" a comentat Liga Tineretului Comunist pe Weibo, conform publicației Global Times.

H&M nu este singurul brand internațional care ajunge ținta criticilor pentru că a adoptat o atitudine publică împotriva bumbacului provenit din Xinjiang. Cel puțin 11 mărci din SUA și Europa, inclusiv Burberry, Nike, Adidas și Lacoste, se confruntă, de asemenea, cu un val de critici, dar nu la fel de mare ca în cazul H&M.

Brandurile se luptă să răspundă presiunilor externe ca să se distanțeze de abuzurile la adresa uigurilor, fără a declanșa represalii chineze și a pierde accesul pe una dintre cele mai mari piețe și totodată una cu cea mai rapidă creștere. Această presiune se mărește pe măsură ce activiștii pentru drepturile omului fac presiuni asupra sponsorilor pentru a se retrage de la Jocurile Olimpice de iarnă de la Beijing, planificate pentru februarie 2022.

Tencent, gigantul chinez care dezvoltă jocuri online și deține popularul serviciu de mesaje WeChat, a anunțat că va scoate costumele concepute de Burberry pentru personajele dintr-un popular joc de mobil - Honor of Kings. 

Sunt și branduri care au rupt rândurile. Sud-coreenii de la FILA au declarat vineri că ei cumpără bumbac din Xinjiang și vor continua să o facă. În plus, au început procesul de retragere din Inițiativa Better Cotton, un grup industrial care promovează standardele de mediu și de muncă.

Magazinele H&M s-au golit în China 

Un magazin H&M din Shanghai avea doar o mână de clienți vinerea trecută. „Nu am știut de boicot. Am venit aici să cumpăr o haină de primăvară, deoarece H&M are un preț bun și este la modă ”, a spus Wang Yuying, o pensionară în vârstă de 52 de ani, care făcea cumpărături la magazin. „Voi cumpăra ceva dacă tot sunt aici, dar dacă această reacție durează mai mult, voi cumpăra mai puțin de la acest brand.”

Un vânzător, sub protecția anonimatului, a spus că există mult mai puțini cumpărători decât într-o zi de vineri normală. A mărturisit că a înțeles de ce sunt furioși consumatorii, dar a spus că, dacă răzbunarea continuă, va afecta nivelul de trai al angajaților locali ai acestor branduri, potrivit AP.

Și vedetele chineze au scos armele 

Mai multe celebrități au anunțat că încheie acordurile de endorsement cu branduri străine de încălțăminte și îmbrăcăminte. Gulnazar, o actriță din Xinjiang, a spus că rupe legăturile cu Puma. Pe contul său de socializare, Gulnazar a spus că „rezistă hotărât la toate încercările de a discredita China”.

Cântăreții Eason Chan și Angelababy din Hong Kong au anunțat că rup legăturile cu Adidas. Actrița Zhou Dongyu s-a despărțit de Burberry. Actorii Ni Ni și Jing Boran au încheiat relația cu Uniqlo. Song Qian, cântăreț și fost membru al grupului pop coreean f(x), cunoscut și sub numele de Victoria Song, și actorul Huang Xuan au spus că renunță să mai reprezinte H&M.

În Hong Kong, parlamentarul pro-Beijing, Regina Ip, a declarat într-o postare pe Twitter că va înceta să cumpere Burberry, una dintre mărcile ei preferate. „Sunt alături de țara mea în boicotarea companiilor care răspândesc minciuni despre Xinjiang”, a spus ea.

De ce a devenit H&M ținta principală a guvernului comunist 

Anunțul H&M de anul trecut că nu va mai folosi bumbacul din Xinjiang s-a bazat pe decizia grupului Inițiativa Better Cotton de a opri licențierea bumbacului din regiune, deoarece era dificil să se urmărească modul în care a fost produs.

Nu este clar de ce partidul comunist a pus tunurile pe H&M, deși și alte companii și-au exprimat îngrijorarea cu privire la Xinjiang. O idee ar fi că țara de origine, Suedia, ar putea fi văzută de liderii chinezi ca fiind mai susceptibilă la presiune din cauza dimensiunilor sale mici, potrivit AP.

Relațiile dintre Beijing și Stockholm au fost tensionate din 2015, când un scriitor suedez de origine chineză a dispărut din Thailanda și a apărut în China. Ambasadorul chinez a supărat atunci guvernul suedez numind țara scandinavă un „boxer de categorie ușoară”.

Unde este Xinjiang și cine sunt uigurii?

Xinjiang, cea mai mare regiune a Chinei, produce aproximativ o cincime din bumbacul din lume. O regiune autonomă în teorie, în realitate se confruntă cu restricții care s-au mărit în ultimii ani. Milioane de uiguri chinezi, o minoritate musulmană care se consideră apropiată cultural și etnic de națiunile din Asia Centrală, trăiesc în Xinjiang.

În ultimele decenii, migrația în masă a chinezilor Han (majoritatea etnică a Chinei) către Xinjiang a alimentat tensiunile cu uigurii, care au dus, în anumite momente, la episoade violente. Acest lucru a declanșat o persecuție masivă a uigurilor și un program extins de supraveghere de către statul chinez, despre care criticii spun că încalcă drepturile omului. China spune că astfel de măsuri sunt necesare pentru a combate separatismul și terorismul.

Uigurii au fost închiși în tabere unde au apărut acuzații de tortură, muncă forțată și abuz sexual. China a negat aceste afirmații, spunând că taberele sunt facilități de "reeducare" care vizează scoaterea uigurilor din sărăcie.