JO 2024. Ceremonie grandioasă pe Champs-Élysée pentru campionii de la Paris. 118 sportivi, decorați în aplauzele furtunoase a mii de oameni

Paradă grandioasă pentru campionii de la Paris. Atleţii care au fost medaliaţi la Jocurile Olimpice şi Paralimpice din această vară au defilat pe Champs-Élysées în aplauzele furtunoase a mii de oameni. Evenimentul a început cu un spectaculos foc de artificii albastru, alb şi roşu, la fel ca cel care a dat startul ceremoniei de deschidere pe Sena, la 26 iulie. Mai apoi, cei 118 sportivi au fost decoraţi la Arcul de Triumf într-o ceremonie la care s-a aflat şi preşedintele ţării, Emmanuel Macron.

• Accident grav pe Şoseaua Progresului, în Capitală. Maşină strivită de tramvai şi ruptă în două: şoferul a murit

La începutul după-amiezii, în condiţii de securitate sporită, miile de spectatori care îşi obţinuseră permisele s-au strâns în partea superioară a bulevardului pentru a aduce un omagiu eroilor verii, precum cvadruplul medaliat cu aur Léon Marchand.

„Vrem să trăim Jocurile o ultimă dată”, a declarat pentru AFP Sarah Lacampagne, o profesoară de educaţie fizică în vârstă de 31 de ani care a sosit la ora locală 13.00.

La mijlocul după-amiezii, parada a început în bătaia soarelui cu un foc de artificii albastru, alb şi roşu în jurul Arcului de Triumf, la fel ca acela care a dat startul ceremoniei de deschidere pe Sena la 26 iulie.

JO 2024. Ceremonie grandioasă pe Champs-Élysée pentru campionii de la Paris

Celebrele mascote frigiene au urcat pe podium înainte de defilarea voluntarilor şi a membrilor comitetului de organizare. Designerul torţei şi al creuzetului olimpic, Mathieu Lehanneur, precum şi Thomas Jolly, directorul artistic al ceremoniilor, şi Tony Estanguet, preşedintele comitetului de organizare, s-au numărat printre cei care au luat parte la ceremonie şi au fost aplaudaţi la trecerea lor.

Campioana olimpică Marie-José Pérec, care a aprins creuzetul olimpic împreună cu Teddy Riner, a declarat sâmbătă, cu un nod în gât şi ochii umezi: „În seara asta, s-a terminat”. Ea a spus că „şi-a trăit cea mai bună viaţă” şi că „a profitat la maximum” în această vară.

Peste 300 de olimpici şi paralimpici au fost prezenţi sâmbătă, într-o paradă la care au participat între 8.000 şi 10.000 de persoane.

„Ce poveste”, a declarat preşedintele francez Emmanuel Macron, comentând un clip video despre Jocurile Olimpice, o «vară care a intrat deja în legenda sportului francez», după ce a reaprins flacăra Soldatului Necunoscut în prezenţa preşedintelui CIO, Thomas Bach.

Patrouille de France a oferit un spectacol pe cerul senin al Parisului.

- Coeziune” -

Cei 118 medaliaţi au fost apoi decoraţi pe o scenă din jurul Arcului de Triumf de foşti sportivi (Didier Deschamps, Youri Djorkaeff etc.), de aleşi, precum primarul Parisului, Anne Hidalgo, şi de membri demisionari ai guvernului, precum Gérald Darmanin şi Amélie Oudéa-Castéra, care primiseră deja Legiunea de Onoare sau Ordinul de Merit.

Emmanuel Macron i-a decorat, între alţii, pe Léon Marchand, Félix Lebrun, Antoine Dupont şi Aurélie Aubert. Cu a treia sa medalie de aur la individual, judoka Teddy Riner, care şi-a schimbat costumul de jogging cu un costum şi o cravată, a fost ridicat la rangul de Comandor al Ordinului Naţional de Merit.

Noul prim-ministru, Michel Barnier, a participat de asemenea la ceremonia care s-a încheiat cu o Marseillaise cântată de Axelle de Saint-Cirel, prezentă la ceremonia de deschidere din 26 iulie.

Această tradiţie de decorare a medaliaţilor datează de la Jocurile de iarnă de la Innsbruck din 1964.

Cu 16 titluri şi un total de 64 de medalii, Franţa s-a bucurat de cele mai bune Jocuri Olimpice din istoria sa, acasă, şi şi-a atins obiectivul de a termina în primele 5 naţiuni.

În timp ce aceste Jocuri au oferit răgaz şi bucurie francezilor după o lună de stupefacţie în iunie, ca urmare a dizolvării surprinzătoare a Adunării Naţionale şi a alegerilor legislative care au urmat, Macron a explicat vineri într-un interviu pentru Le Parisien: „Trebuie să fim la înălţimea acestui spirit al Jocurilor, al acestei concordii naţionale care a fost exprimată”.

El şi-a exprimat speranţa că ziua de 14 septembrie va deveni un festival sportiv naţional anual. David Lappartient a declarat că „susţine” ideea. „Înainte exista un festival al muzicii, dar nu un festival al sportului”, a subliniat el.