Campanie contracronometru pentru alegerile legislative din Franţa. Dreapta şi-a împărţit deja rolurile: Marine Le Pen vrea preşedinţia, iar Jordan Bardella premier

Liderul extremei drepte, Jordan Bardella (28 de ani) va fi candidatul partidului său, Adunarea Naţională (Rassemblement national, RN) la funcţia de prim-ministru al Franţei, a anunţat luni vicepreşedintele formaţiunii, Sebastien Chenu, scrie Agerpres. 

• Primul episod de iarnă din acest sezon. 7 judeţe, cele mai afectate: COD ROŞU de viscol

"Jordan Bardella a fost ales ca membru al Parlamentului European, deci el a fost 'uns' deja de popor" şi "va fi candidatul nostru pentru a merge la Matignon", numele reşedinţei oficiale a premierului francez, a declarat Chenu la postul de radio RTL.

Anunţul formaţiunii conduse până acum doi ani de Marine Le Pen intervine a doua zi după ce preşedintele francez Emmanuel Macron a anunţat dizolvarea Adunării Naţionale (camera inferioară a parlamentului) şi convocarea alegerilor legislative anticipate ca urmare a succesului extremei drepte franceze în alegerile pentru Parlamentul European. 

Franţa a intrat brusc în campania pentru alegerile legislative

În urma anunţului şocant că dizolvă parlamentul, făcut duminică seara de Emmanuel Macron după alegerile europarlamentare câştigate de extrema dreaptă, luni au început marile manevre: stânga a chemat la un "front popular", cu candidaturi comune în fiecare circumscripţie, în timp ce RN-ul lui Jordan Bardella, care s-a anunţat candidat la Matignon, caută să-şi lărgească baza electorală, relatează AFP.

Marţi, şi şeful statului va intra serios în campanie, susţinând o conferinţă de presă în cursul după-amiezii. Luni, clasa politică franceză şi-a petrecut ziua în discuţii şi alte reuniuni de taină sau de profil înalt, după victoria istorică a extremei drepte în alegerile europene de duminică şi dizolvarea-şoc a Adunării Naţionale.

Franţa este acum cufundată în turbulenţe politice, desfăşurându-se "un scenariu extraordinar de incert", potrivit lui Brice Teinturier, director general adjunct al institutului de sondaje Ipsos. Urmează trei săptămâni de campanie fulgerătoare înainte de primul tur al alegerilor legislative, la 30 iunie, şi al doilea, la 7 iulie, cu câteva luni înainte ca Parisul să găzduiască Jocurile Olimpice (26 iulie - 11 august).

Candidaturile trebuie depuse începând de miercuri, 12 iunie, şi până duminică, 16 iunie, la ora 18.00, potrivit decretului publicat luni în Jurnalul oficial. Campania electorală pentru primul tur de scrutin va începe luni, 17 iunie.

Pentru Emmanuel Macron, este un adevărat pariu, în condiţiile în care susţinerea sa tocmai a atins un nivel scăzut record. Condusă de Jordan Bardella, lista Rassemblement National (RN) a triumfat cu 31,37% din voturi la europarlamentare, cu mult înaintea candidatei partidului lui Macron, Valérie Hayer (14,60%) şi a liderului listei Partidului Socialist (PS), Raphaël Glucksmann (13,83%).

Dreapta şi-a împărţit rolurile

Marine Le Pen a reafirmat că Jordan Bardella este destinat să devină prim-ministru dacă formaţiunea sa va câştiga pe 7 iulie. Ea a reiterat împărţirea rolurilor în cadrul RN: ei îi revine să candideze la preşedinţie, iar lui să ţintească Matignon-ul.

Luni, tânărul preşedinte al partidului s-a prezentat ca o forţă mobilizatoare atunci când a primit-o pe Marion Maréchal, nepoata lui Marine Le Pen, la sediul RN în faţa unui roi de camere de luat vederi. Marion Maréchal are 34 de ani şi a intrat de la 18 ani în rândurile Frontului Naţional (precursorul RN), partidul fondat de bunicul ei, Jean Marie Le Pen. La vârsta de 22 de ani, ea a fost aleasă deputat în Adunarea Naţională a Franţei devenind cel mai tânăr legislator francez din istoria politică franceză contemporană. Considerată mai radicală decât mătuşa ei, Marine Le Pen, şi mai degrabă o continuatoare a moştenirii bunicului Jean-Marie Le Pen, Marion Marechal a ieşit pentru doi ani din politică în 2017, pentru a reapărea apoi alături de Eric Zemmour, rivalul de pe partea extremei drepte al lui Marine Le Pen. Acum, cap de listă al partidului Reconquête al lui Zemmour, Marion tocmai a fost aleasă la Bruxelles (5,74% din voturi) şi şi-a exprimat "dorinţa ferventă" de a ajunge la un acord cu RN în vederea alegerilor legislative.

Întâlnirea de luni de la sediul RN a durat o oră şi la discuţii a participat şi mătuşa sa, Marine Le Pen. Mai presus de toate, Jordan Bardella, recunoscând că este "dificil să câştige singur", a "întins o mână" inclusiv către dreapta tradiţională, republicanii (LR), afirmând că a avut "discuţii" cu unii dintre liderii lor.

RN este dispus să nu prezinte candidaţi împotriva LR, "pentru a reuni oamenii", a confirmat Marine Le Pen la TF1. Este o modalitate de a semăna şi mai multă confuzie în rândul LR, care este mai mult ca niciodată în căutarea unei orientări, după un nou scor mediocru obţinut duminică (7,25%).

Stânga vrea o candidatură comună

La stânga, socialiştii (PS), verzii (EELV), comuniştii (PCF) şi extrema stângă (LFI) au îndemnat luni seară la "formarea unui nou front popular" şi au declarat că doresc să "susţină candidaţi unici în primul tur" al alegerilor legislative. Comunicatul este semnat şi de Place publique şi Générations, două partide mai noi, cu orientare tot de stânga şi ecologistă.

Toate aceste partide, care s-au reunit la sediul din Paris al ecologiştilor, unde au stat ore bune, până seara târziu, au cerut populaţiei să "se alăture procesiunilor" anunţate pentru acest weekend de mai multe sindicate (CFDT, CGT, UNSA, FSU şi Solidaires) şi să "manifesteze pe scară largă".

Anterior, capul listei socialiştilor, Raphaël Glucksmann, îşi reiterase poziţia fermă faţă de France Insoumise (LFI) a lui Jean-Luc Mélenchon. Mai presus de toate, el a propus ca, în cazul unei victorii a stângii, numele fostului secretar general al CFDT, Laurent Berger, să fie propus pentru postul de prim-ministru - o idee care nu a fost încă preluată de celelalte partide de stânga.

Adversar înverşunat al reformei pensiilor lui Emmanuel Macron, Laurent Berger este "o figură din societatea civilă capabilă să liniştească, care este antiteza actualului preşedinte, care nu se va juca cu instituţiile, care îi va împăca pe francezi", argumentase Glucksmann la France 2.

Socialiştii, care intenţionează să se bazeze pe scorul bun obţinut de Raphaël Glucksmann în faţa LFI (9,89%), participaseră deja la o primă întâlnire în cursul dimineţii cu EELV, PCF, sindicate şi membri ai societăţii civile. Capul de listă al Partidului Socialist şi-a declarat "respingerea faţă de brutalitatea vieţii politice, a insultelor, a ştirilor false şi a calomniilor", într-o aluzie clară la strategia de confruntare în dezbaterea politică aleasă de liderul LFI.

În 2022, PS, LFI, PCF şi ecologiştii au realizat un tur de forţă, aducând în parlament 151 de deputaţi prin alianţa Nupes, care s-a destrămat însă în toamna anului trecut. Începând de duminică, stânga este presată din toate părţile să se unească, cu apeluri care se înmulţesc din partea sindicatelor, a asociaţiilor feministe şi a lumii culturale.

Această opoziţie frontală faţă de RN este încurajată în stradă. Organizaţiile de tineret au chemat la un miting luni seara în Place de République din Paris, iar câteva mii de persoane au manifestat la Marsilia, Montpellier, Rennes, Nantes şi Rouen.

Jean-Luc Mélenchon, care a fost absent de la negocieri, a reacţionat rapid luni seara. "Este important să înţelegem că nu urmărim un efect defensiv, ci o logică de cucerire democratică", a scris el pe blogul său. Potrivit unui prim sondaj Harris Interactive - Toluna, publicat luni, RN ar obţine 34% din intenţiile de vot în primul tur, faţă de 22% pentru stânga în cazul în care aceasta ar fi unită şi 19% pentru macronişti.