NATO va trimite soldați și arme în România dacă Rusia invadează Ucraina. 5 momente cheie de la discuția Putin-Biden

Joe Biden şi Vladimir Putin au discutat marţi online situaţia trupelor aflate în prezent la graniţa Ucrainei. Adică 175.000 de soldaţi cu tancuri şi artilerie.  Liderul de la Casa Albă i-a spus ţarului de la Kremlin că în cazul unei invazii, vor fi sancţiuni economice dure pentru Moscova. Iar flancul estic al NATO, care cuprinde şi România, va fi puternic întărit.

• China îi dă replica lui Trump. Anunţă tarife vamale de 34% la toate produsele americane începând cu 10 aprilie

Biden l-a avertizat pe Putin că are pregătite „măsuri economice și de altă natură, puternice” dacă Rusia invadează Ucraina. De cealaltă parte, Rusia spune că nu va ataca pe nimeni. Președintele Putin a acuzat Ucraina de provocare și a cerut garanții că NATO nu se va extinde spre est și nu va trimite arme în apropierea Rusiei.

Unul la Washington, celălalt în Soci, Joe Biden şi Vladimir Putin au început discuţiile marți la ora 17.00, ora României. Cei 175.000 de soldaţi ruşi concentraţi la frontiera cu Ucraina sunt considerați de oficialii americani drept preludiul la o invazie totală. Informaţiile sunt confirmate cu fotografii surprinse prin satelit. În discuţia cu Putin, Biden ar fi pomenit de sancţiuni în caz că situaţia va escalada. "I-a spus preşedintelui Putin în mod direct că dacă Rusia continuă invazia Ucrainei, Statele Unite şi aliaţii noştri europeni vor răspunde cu măsuri economice dure", a spus Jake Sullivan, consiler de securitate al SUA.

Pe lângă sancţiuni, NATO îşi va întări şi prezenţa militară, inclusiv în România. "Vom acorda sprijin cu materiale defensive ucrainenilor, în plus faţă de cel acordat în prezent. Şi vom întări aliaţii noştri NATO de pe flancul estic cu capabilităţi adiţionale, ca răspuns la o astfel de escaladare.", a mai spus Jake Sullivan.

Biden şi Putin au convenit să continue discuţiile la nivel diplomatic. Rusia cere însă garanţii că Ucraina nu va adera la NATO. "Rusia nu avea niciodată de gând să atace pe cineva, dar avem îngrijorările noastre şi propriile "linii roşii". Tensiunile au escaladat la un nivel de neimaginat în Europa.", a spus Dmitri Peskov, purtător de cuvânt al Kremlinului. Joe Biden şi Vladimir Putin s-au întâlnit şi faţă în faţă în Geneva, pe 16 iunie. Atunci, discuţiile au durat 3 ore, mult sub durata estimată.

Întâlnirea a fost unul dintre cele mai mari teste de politică externă ale lui Biden până în prezent, cu consecințe pentru stabilitatea Europei, credibilitatea amenințărilor americane și viitorul Ucrainei, o țară pe care americanii s-au străduit s-o opere de Putin în ultimii ani scrie New York Times care a disecat 5 momente cheie după discuții.

Soarta Ucrainei încă atârnă în balanță

Videoconferința nu a rezolvat criza de la granițele Ucrainei. Nici Kremlinul, nici Casa Albă nu au anunțat progrese substanțiale. Jake Sullivan a declarat după întâlnire că Biden i-a oferit lui Putin posibilitatea de a alege între o soluție diplomatică și consecințele economice și politice grave care ar urma unei invazii a Ucrainei - dar nu a spus dacă liderul rus și-a luat vreun angajament.

Putin rămâne ferm

Nu este clar dacă amenințările lui Biden îl vor descuraja pe liderul rus să invadeze Ucraina. Putin nu a fost conciliant. În stenograma întâlnirii oferită de Kremlin, Putin a dat vina pe Occident pentru tensiuni. Liderul rus a cerut garanții legale că NATO nu se va extinde spre est, spre granițele Rusiei și nu va desfășura sisteme de arme ofensive în Ucraina. Deși Kremlinul a susținut că Biden a fost de acord să continue să discute cererile lui Putin, oficialii americani au respins versiunea lui Putin asupra situației și au spus că nu vor face niciodată promisiuni cu privire la posibile extinderi NATO.

Gazoductul Nord Stream 2 se confruntă cu un nou risc

Administrația Biden și Congresul SUA nu au fost de acord inițial cu privire la conducta dintre Rusia și Germania, considerată un avantaj politic și economic inacceptabil al Moscovei. Casa Albă s-a opus oficial gazoductului care leagă Rusia de Germania deoarece îi oferă lui Putin o pârghie în plus în aprovizionarea cu energie a Europei.

Dar pentru a evita o ruptură cu guvernul german, Biden a anulat sancțiunile Congresului la adresa Germaniei, menite să oprească proiectul, înfuriind atât republicani, cât și democrați. Victoria Nuland le-a spus recent senatorilor americani că dacă Putin ar ataca Ucraina „conducta va fi suspendată”. Asta sugerează că diplomația SUA a câștigat un astfel de angajament din partea Germaniei, care ar avea de suferit financiar dacă conducta nu ar mai fi aprobată. În prezent, gazoductul este finalizat, dar nu transportă gaz, așteptând undă verde din partea unei comisii germane de certificare. 

O creștere a ostilităților

Rusia și-a consolidat recent forțele în apropierea graniței cu Ucraina, iar retorica Kremlinului a devenit tot mai agresivă. Îngrijorarea a crescut la sfârșitul lunii octombrie, când Ucraina a folosit o dronă pentru a distruge un obuzier operat de separatiști din Donbas, susținuți de ruși.

Rusia a numit atacul cu dronă un act destabilizator care a încălcat acordul de încetare a focului. A stârnit temeri legate de o nouă intervenție în Ucraina care ar putea antrena Statele Unite și Europa într-o nouă fază a conflictului. Putin a catalogat expansiunea NATO spre est drept o amenințare existențială pentru Rusia și a spus că soldații trimiși la granița cu Ucraina reprezintă un răspuns la parteneriatul din ce în ce mai strâns dintre Ucraina și NATO.

Biden a spus că vrea o relație stabilă cu Rusia. Până acum, administrația sa s-a concentrat pe menținerea unui dialog cu Moscova, dar a orchestrat și măsuri de descurajare împreună cu UE. 

Biden are nevoie de aliații săi

Imediat după încheierea întâlnirii cu Putin, Biden a vorbit telefonic cu liderii Franței, Germaniei, Italiei și Marii Britanii, al căror sprijin este crucial pentru descurajarea liderului rus. Putin a încercat ani de zile să creeze rupturi între SUA și aliații săi, în speranța că va slăbi rezistența la acțiunile Rusiei și că va submina NATO. „Avem experți de la Departamentul Trezoreriei, Departamentul de Stat și Consiliul de Securitate Națională în contact zilnic cu capitalele cheie și cu Bruxelles-ul” pentru a discuta ce măsuri punitive ar putea fi luate în comun împotriva Rusiei, a spus Sullivan.

Nu este personal

Nu sunt dovezi că există vreo ostilitate personală între Biden și Putin. Într-un scurt video de la începutul întâlnirii virtuale postat online de presa de stat rusă, cei doi lideri au făcut un schimb de salutări prietenoase. Biden care se mândrește cu relația pe care o are cu liderii străini, i-a zâmbit și i-a făcut cu mâna lui Putin spunându-i: „Ma bucur să te văd din nou”. „Au fost multe compromisuri, nu a existat nicio agresivitate”, a spus Sullivan reporterilor. „A fost o discuție reală, nu au fost discursuri”.

Kremlinul a numit discuția una „cinstită, de afaceri”. Un consilier al lui Putin, Yuri V. Ushakov, a declarat reporterilor că Biden a adus în discuție sacrificiul comun al Statelor Unite și al Uniunii Sovietice în timpul celui de-al Doilea Război Mondial și că cei doi lideri au făcut chiar glume ocazionale și „schimburi de complimente."