Liderii europeni negociază modul în care se împart cele 750 de miliarde de euro din pachetul de relansare a economiei Uniunii Europene

Liderii europeni, faţă în faţă pentru prima dată în pandemie. La Bruxelles este în desfăşurare primul summit european de la începutul crizei coronavirus în Europa. Cu multă nervozitate, pentru că trebuie să decidă cum împart banii care pot salva economiile europene. În total, este vorba de 750 de miliarde de euro, cel mai mare pachet de salvare din istoria Uniunii, din care tara noastră ar urma să primească aproximativ 33 de miliarde. 

• Tânăr răpit cu duba din parcarea unui bloc din Bucureşti. DETALII la Observator 17:00, la Antena 1
• Craterul din Slănic are 15 m adâncime, cât un bloc de cinci etaje. Groapa ar fi trebuit să fie astupată azi-noapte, dar nici urmă de muncitori

• România ar putea primi circa 33 de miliarde de euro pentru a-și reveni din punct de vedere economic, după criza provocată de pandemia de coronavirus.

Cei mai mulţi lideri europeni au purtat mască, însă au existat și câţiva rebeli fără mască, precum premierul ungar, Viktor Orban. Aşa au sosit liderii europeni la primul summit european faţă în faţă de la debutul pandemiei. Nu a lipsit nici celebrul salut COVID.

Liderii europeni au părut bucuroşi de revedere, dar îngrijoraţi de misiunea pe care o au - salvarea economiei europene. 

S-au înţeles până acum că vor să ajute statele membre cu 750 de miliarde de euro, însă de mai bine de trei luni nu se înţeleg cum să împartă aceşti bani. Şi nici acum nu sunt prea optimişti că vor reuşi. 

Emmanuel Macron, preşedintele Franţei: Este în joc proiectul european. Sunt încrezător, dar prudent. 

Angela Merkel, cancelarul Germaniei: Este nevoie de o disponibilitate mare pentru compromisuri din partea tuturor. Mă aştept la negocieri foarte, foarte dure. 

Banii ar trebui să meargă mai ales spre țările care au suferit cel mai mult de pe urma pandemiei, printre care - Italia, Spania și Portugalia. Numai că nu toate statele sunt încântate să împartă povara. 

Olanda, de exemplu, nu vrea să ajute alte state şi cere ca banii să fie daţi doar sub formă de împrumut. Este o poziţie susţinută şi de Suedia, Danemarca sau Austria, care ameninţă cu dreptul de veto dacă nu se ţine cont de părerile lor. 

Kyriakos Mitsotakis, premierul Greciei: Nu trebuie să scăpăm din vedere imaginea de ansamblu. Şi anume că suntem în faţa celei mai mari recesiuni de la Al Doilea Război Mondial. 

Din aceşti bani, România ar urma să primească 33 de miliarde de euro. 

Klaus Iohannis, preşedintele României: Noi avem nevoie de aceşti bani, avem nevoie de bani europeni pentru spitale, pentru şcoli, autostrăzi, căi ferate. Este un scenariu optimist să finalizăm negocierile astăzi şi mâine. 

În Consiliu, părerile încă sunt împărţite. Nu toată lumea este convinsă că propunerea care este pe masă e cea mai bună. 

Până se vor decide politicienii, în multe state europene situaţia devine dramatică. Impactul financiar al pandemiei este mai sever decât în cele mai negre scenarii ale liderilor europeni. 

Economia europeană se va contracta cu peste 8% anul acesta, iar cel mai rău va fi tot pentru ţările cele mai lovite de pandemie, Italia, Spania și Franța. Iar asta se simte deja. În Hexagon, băncile de alimente nu mai fac faţă din cauza numărului mare de oameni care au rămas fără bani pentru mâncare.