''Nu vom tăcea până când nu vor avea loc noi alegeri''. Proteste în Spania după acordul făcut de Pedro Sanchez cu separatiştii catalani pentru a rămâne la putere

Sute de mii de persoane au protestat duminică în întreaga Spanie, la apelul dreptei, împotriva planurilor premierului interimar Pedro Sanchez de a acorda amnistie separatiştilor catalani în schimbul sprijinului pentru un nou mandat, transmit Reuters şi AFP. Guvernul a încheiat joi un acord cu partidul separatist catalan Junts per Catalunya (Împreună pentru Catalonia), ce include adoptarea unei legi controversate care acordă amnistie celor condamnaţi pentru tentativa Cataloniei de a se separa de Spania în 2017, una dintre cele mai grave crize politice din Spania contemporană, conform Agerpres.

• Program Noaptea Muzeelor 2024, sâmbătă 18 mai. Până la ce oră pot fi vizitate expoziţiile din Bucureşti şi ţară

Acordul a provocat o undă de şoc în întreaga ţară, adversarii conservatori ai lui Sanchez acuzându-l pe acesta că pune în pericol statul de drept pentru propriul câştig politic.

''Nu vom tăcea până când nu vor avea loc noi alegeri'', a declarat liderul Partidului Popular (PP, principala formaţiune de opoziţie, de dreapta), Alberto Nunez Feijoo, în faţa unei mulţimi entuziaste adunate în piaţa Puerta del Sol din Madrid.

Autorităţile au declarat că 80.000 de persoane au ieşit la Madrid, în timp ce PP, care a chemat la proteste în oraşe din întreaga Spanie, a estimat că numărul total este mai apropiat de un milion. Mulţi au purtat steaguri spaniole şi ale UE, precum şi bannere cu sloganuri precum "respectaţi Constituţia".

La Barcelona, au manifestat 6.000 de persoane, potrivit poliţiei locale, în timp ce numărul manifestanţilor a ajuns la 30.000 în Granada şi la 50.000 în Sevilia, potrivit autorităţilor. Proteste au avut loc şi în alte oraşe precum Malaga, Palma şi Valencia.

Criză politică în Spania după alegerile din vară

După alegerile neconcludente din 23 iulie, socialiştii au petrecut săptămâni întregi negociind cu partide mai mici, inclusiv cu platforma de extremă-stânga Sumar şi cu partidele naţionaliste catalan, galician şi basc.

Sprijinul confirmat de Junts, precum şi de Partidul Naţionalist Basc, săptămâna trecută, i-ar oferi socialistului Pedro Sanchez, aflat pe locul al doilea în sondaje, o majoritate absolută în camera inferioară, formată din 350 de membri, într-un vot care va avea loc în zilele următoare, graţie sprijinului deputaţilor din partidul separatistului catalan Carles Puigdemont, principala figură a tentativei de secesiune din 2017, care a fugit în Belgia pentru a scăpa de urmărirea penală.

În schimbul sprijinului său, partidul lui Puigdemont a obţinut o lege de amnistie pentru activiştii pro-independenţă care se confruntă cu urmărirea penală, în principal pentru evenimentele din 2017, precum şi deschiderea de negocieri privind, printre altele, chestiunea "recunoaşterii Cataloniei ca naţiune".

Dreapta spaniolă, o parte a sistemului judiciar, dar şi unii lideri moderaţi ai Partidului Socialist al lui Sanchez, consideră că această măsură de amnistie contravine principiilor egalităţii şi unităţii teritoriale şi separării puterilor. Luând cuvântul la Congresul Socialiştilor Europeni de la Malaga, în sudul Spaniei, Pedro Sanchez, care se află la putere din 2018, a cerut sâmbătă Partidului Popular să ''accepte rezultatul urnelor şi legitimitatea guvernului pe care îl vom forma în curând''.

Partidul de extremă dreapta Vox s-a alăturat duminică mitingurilor PP înainte de a participa la demonstraţii în faţa sediului Partidului Socialist Spaniol (PSOE) din întreaga ţară. La Madrid, şeful Vox, Santiago Abascal, a făcut apel la o mobilizare "permanentă" şi "în creştere" pentru a împiedica "lovitura de stat" reprezentată de acordul dintre socialişti şi independentiştii catalani.

De mai bine de o săptămână, sediul naţional al PSOE din Madrid este ţinta unor manifestaţii zilnice convocate de organizaţii apropiate de Vox. Aceste mitinguri au degenerat de mai multe ori în această săptămână în încăierări între activiştii radicali şi poliţie.