Olaf Scholz, în China: Germania, criticată de aliaţii europeni şi americani. Cum l-a primit Xi Jinping pe cancelar

Cancelarul german Olaf Scholz a sosit vineri la Beijing într-o vizită controversată, fix în momenul în care  Occidentul arată o lipsă de încredere tot mai mare în regimul autoritar al Chinei.

• Nouă metodă de fraudă când facem cumpărături online. Cine e în spatele schemei cu magazine-fantomă

Preşedintele chinez Xi Jinping l-a primit azi pe cancelarul german Olaf Scholz la Beijing. Este prima sa întâlnire cu un lider occidental de când şi-a asigurat luna trecută un al treilea mandat. Xi l-a întâmpinat pe Scholz fără a purta mască facială, dar cei doi au evitat să-şi strângă mâinile şi s-au aşezat pentru discuţii la două mese lungi, pentru a păstra distanţa între ei.

La discuţiile din Marea Sală a Poporului din inima Beijingului, Xi a declarat că, în calitate de state cu influenţă, China şi Germania ar trebui să colaboreze şi mai mult în "vremuri de schimbare şi frământări", pentru pacea lumii, a transmis televiziunea de stat CCTV.

Xi îi transmite cancelarului Scholz că ţările lor ar trebui să coopereze mai mult în aceste "vremuri frământate"

"În prezent, situaţia internaţională este complexă şi volatilă. Ca ţări mari şi influente, în vremuri de schimbare şi frământări, China şi Germania ar trebui cu atât mai mult să lucreze împreună, să aducă mai multe contribuţii la pacea şi dezvoltarea lumii", a subliniat preşedintele chinez.

La rândul său, Scholz i-a spus lui Xi că este bine că se întâlnesc în persoană în aceste timpuri tensionate, şi că invazia Rusiei în Ucraina creează probleme pentru ordinea mondială bazată pe reguli, potrivit unui reporter al Reuters care însoţeşte delegaţia germană. Cancelarul a mai afirmat că vor fi discutate subiecte legate de relaţiile Europa-China, lupta împotriva schimbării climatice şi a foametei pe glob, precum şi căi de dezvoltare a relaţiilor economice China-Germania, dar şi teme asupra cărora cele două ţări au perspective diferite.

Scholz şi delegaţia de oameni de afaceri germani au făcut teste COVID-19 după aterizarea la Beijing vineri dimineaţă. Personal medical chinez în combinezoane de protecţie care a urcat la bordul avionului. După ceremonia covorului roşu şi gărzii de onoare, delegaţia a fost transportată la o casă de oaspeţi în aşteptarea rezultatelor testelor, care s-au dovedit negative.

Membrii ambasadei germane la Beijing care vin în contact cu delegaţia vor trebui să urmeze procedura standard în China de carantină - şapte zile într-un hotel, plus încă trei acasă, conform unor surse guvernamentale. Politica strictă zero COVID a Beijingului şi tensiunile în creştere cu Occidentul au îngreunat pentru liderii marilor puteri occidentale vizitele în China, în timp ce Xi şi-a reluat de-abia în septembrie călătoriile în afara ţării.

După încheierea congresului Partidului Comunist Chinez luna trecută, câţiva lideri străini au vizitat China, fiind exceptaţi de la restricţiile antiepidemice şi fiind, în schimb, plasaţi în bule menite să reducă posibilitatea importării unor cazuri de COVID-19 la Beijing. Politica strictă COVID zero a determinat a doua cea mai mare economie a lumii să îşi închidă graniţele timp de aproape trei ani.

Vizită controversată a lui Scholz în China, criticată în Germania, dar şi la Paris, Bruxelles şi Washington

Vizita de o zi a cancelarului german, la scurt timp după realegerea lui Xi Jinping în funcţia de lider al Partidului Comunist Chinez şi al ţării, este privită critic nu numai în Germania, ci şi la Paris, Bruxelles şi Washington. Scholz a reluat vizitele în China ale predecesoarei sale, Angela Merkel care a făcut 12 călătorii în 16 ani la putere. Scholz este însoţit de o întreagă delegaţie de oameni de afaceri, printre care conducerea de la Volkswagen şi BASF. Cu toate acestea, dependenţa primei economii a UE de economia Chinei unde companiile germane realizează o parte semnificativă din profituri este din ce în ce mai pusă sub semnul întrebării.

"Prin călătoria sa în China, cancelarul urmăreşte o politică externă care duce la pierderea încrederii în Germania în rândul partenerilor noştri cei mai apropiaţi", a criticat un deputat al opoziţiei, Norbert Rottgen, care a criticat acest "demers solitar". Chiar în cadrul coaliţiei guvernamentale au existat avertismente împotriva călătoriei. Ministrul afacerilor externe, ecologista Annalena Baerbock, a îndemnat să "nu mai depindem de o ţară care nu împărtăşeşte valorile noastre", existând riscul de a deveni "vulnerabili politic la şantaj".

Înainte de călătorie, cancelarul german a autorizat o participaţie chineză la terminalul portului Hamburg. Washingtonul a făcut presiuni asupra Berlinului pentru a limita cota cedată grupului chinez Cosco. Încercând să calmeze lucrurile, Scholz a promis să nu treacă cu vederea chestiunile controversate în timpul acestei vizite în care se va întâlni cu preşedintele Xi Jinping şi cu prim-ministrul Li Keqiang.

Într-un articol publicat chiar înaintea plecării sale, cancelarul s-a declarat conştient de faptul că "China de astăzi nu mai este la fel ca acum cinci sau zece ani", menţionând în special recentul congres al Partidului Comunist Chinez care a consolidat puterea preşedintele Xi Jinping."Dacă China se schimbă, trebuie să se schimbe şi relaţiile noastre cu China", a recunoscut cancelarul german, evaluare ce evidenţiază o schimbare prudentă a politicii germane faţă de Beijing.

Olaf Scholz nu are în vedere o decuplare faţă de China în domeniul economic, ci o reducere a "dependenţelor unilaterale" cu "pragmatism şi cu simţul proporţiei". El a enumerat subiectele dificile pe care intenţionează să le abordeze în discuţiile cu autorităţile chineze: "respectarea libertăţile civile şi politice şi drepturile minorităţilor etnice", precum uigurii musulmani din Xinjiang.

Purtătorul de cuvânt al ministerului chinez de externe, Zhao Lijian, a avertizat însă: "Partea chineză se opune oricărei ingerinţe în afacerile noastre interne şi oricărei denigrări sub pretextul de a discuta despre drepturile omului". Cancelarul german a promis că va aborda, de asemenea,"situaţia tensionată din jurul Taiwanului" şi războiul din Ucraina, deoarece China îşi revendică "neutralitatea", percepută de occidentali ca un sprijin tacit pentru Kremlin.

"Este logic ca Scholz şi Xi să se cunoască mai bine personal. O linie directă cu Beijingul ar putea fi, de asemenea, utilă, având în vedere riscul escaladării războiului de agresiune al Rusiei în Ucraina", notează Mikko Huotari, directorul institutului Mercator pentru studii chineze (Merics) din Berlin. El crede însă că liderul german trebuie să îşi clarifice mesajul pentru a explica "propriului său guvern, Europei şi Chinei orientarea politică a Germaniei faţă de China".