Povestea din spatele sicriului de stejar al Reginei Elisabeta a II-a. A fost realizat acum 30 de ani şi are filete pentru montarea însemnelor regale

Prima apariţie a sicriului Reginei în afara Castelului Balmoral, nu i-a făcut nicidecum pe privitori să-şi dea seama că a fost făcut special pentru Regină, în urmă cu mai bine de 30 de ani.

• Tânăr răpit cu duba din parcarea unui bloc din Bucureşti. DETALII la Observator 17:00, la Antena 1
• Craterul din Slănic are 15 m adâncime, cât un bloc de cinci etaje. Groapa ar fi trebuit să fie astupată azi-noapte, dar nici urmă de muncitori

Nici măcar reprezentanţii Leverton & Sons, firma privată de pompe funebre din nordul Londrei, care a lucrat îndeaproape cu Casa Regală la aranjamentele funerare, nu știe cine s-a ocupat de realizarea lui, scrie The Times.

Firma a fost înființată în 1789, devenind casa funerară privată a familiei regale în 1991. Ei au moștenit sicriul, care fusese făcut pentru Regină, de la Kenyons. firma anterioară care a aparţinut patronilor firmei de pompe funebre regale.

„Este fabricat din stejar englezesc, care este foarte greu de obținut”, a declarat Andrew Leverton, bărbatul care conduce firma, într-un interviu realizat în urmă cu patru ani. „Sicriele de stejar sunt acum făcute din stejar american. Nu cred că am putea folosi în prezent stejar englezesc pentru un sicriu. Ar fi prea scump.”

Este căptușit cu plumb. După cum a spus Leverton: „Înmormântarea nu va fi o înmormântare în care să fie acoperit de pământ, ci va fi pus într-o criptă” făcând referire la cripta din Capela Memorială Regele George VI din Capela St George , Windsor.

Sicriu special realizat pentru moartea Reginei

Căptușeala de plumb o face sicriul extrem de greu, așa că în ziua înmormântării va fi purtat pe umeri de opt militari. Majoritatea oamenilor nu își fac sicriul cu decenii înainte de a muri. Dar pentru regină, nimeni nu a riscat.

„Nu este ceva ce poți face într-o zi”, a spus Leverton. „Există filete pe capacul sicriului care permit montarea instrumentelor de stat.”

În timpul înmormântării, pe sicriu vor fi așezate coroana de stat imperială, globul și sceptrul. Filetele din alamă de pe capac permit ca toate însemnele regale să fie prinse, astfel încât să nu cadă.

În timpul procesiunii funerare a lui George al V-lea din ianuarie 1936, când cortegiul ajungea în Curtea Palatului Nou, Crucea Malteză a căzut de pe Coroană și a ajuns în şanţ. „Prevestea ceva teribil”, a scris Harold Nicholson. Iar acest semn nu a dat greş: cea mai mare criză din istoria regală modernă avea să aibă loc mai târziu, tot în acel an: abdicarea succesorului lui George, Edward al VIII-lea .

În ciuda faptului că sunt cei care se ocupă de înmormântările regale, acest lucru nu ajută cu nimic deosebit laimaginea firmei lui Levertons. Casa funerară are șase filiale și efectuează puțin peste 1.000 de înmormântări pe an.

Fondatorul a fost John Leverton, un tâmplar care a venit la Londra din Meeth, Devon, și a înființat un atelier în zona Regent's Park. Ei au avut grijă de funeraliile scriitorilor George Orwell, Sylvia Plath, Joe Orton și Kingsley Amis; Sir Henry Royce de la Rolls-Royce; politicienii Michael Foot, Hugh Gaitskell și Enoch Powell; actorii și interpreții Kenneth Williams, Max Wall, Dame Peggy Ashcroft, Dirk Bogarde, Peter O'Toole și Bob Hoskins; muzicienii Ronnie Scott și Ian Dury; designerul Alexander McQueen; managerul Sex Pistols, Malcolm McLaren, și artistul Lucian Freud.