Preşedintele peruan Pedro Castillo a fost demis şi arestat, după ce a încercat să dizolve Parlamentul. Vicepreşedinta sa, învestită în fruntea ţării
După ce a încercat să dizolve Parlamentul care a votat demiterea sa, preşedintele din Peru a fost reţinut de poliţie. Demiterea sa, pentru aşa-numita incapacitate morală, transmisă în direct de televiziune, a fost aprobată de 101 din cei 130 de parlamentari. Totul a venit după ce Pedro Castillo a anunţat dizolvarea legislativului şi decretarea unei stări de urgenţă.
De Redactia Observator la 08.12.2022, 08:58
Intrat în funcţie în iulie 2021, Pedro Castillo, 53 de ani, a fost "plasat în stare de arest", a anunţat presei procurorul Marita Barreto, după publicarea de către administraţia judiciară a unor imagini înfăţişându-l pe fostul şef al statului aşezat într-un fotoliu şi înconjurat de procurori şi poliţişti.
O sursa judiciară a precizat pentru AFP că o anchetă pentru "răzvrătire", după încercarea sa de a dizolva Parlamentul, a fost deschisă împotriva lui Castillo care a condus ţara doar 17 luni. Aceasta se adaugă celorlalte şase anchete pentru corupţie sau trafic de influenţă care îl vizează, de care sunt acuzaţi şi membri ai familiei sale şi anturajului său politic.
Într-un efort de ultim moment pentru a încerca din nou să scape de demitere, fostul preşedinte a anunţat dizolvarea parlamentului cu doar câteva ore înainte ca acesta să se reunească pentru a dezbate soarta lui.
Tentativă de lovitură de stat în Peru
El a mai anunţat instalarea unui "guvern de urgenţă excepţional", dorinţa de a "convoca în cel mai scurt timp un nou Congres dotat cu puteri constituante pentru a redacta o nouă Constituţie", şi a declarat "sistemul judiciar, puterea judiciară, ministerul public, consiliul naţional al justiţiei, Curtea Constituţională" în "reorganizare".
O manevră fără sprijin şi deci fără efect, calificată rapid drept "lovitură de stat".
Miercuri, "a avut loc o lovitură de stat în cel mai pur stil al secolului al XX-lea (...) Această lovitură de stat nu are nicio bază juridică", a spus preşedintele Curţii Constituţionale, Francisco Morales, subliniind că "nimeni nu datorează ascultare unui guvern uzurpator".
Procurorul general al Peru, Patricia Benavides, a respins "orice încălcare a ordinii constituţionale".
Analistul politic independent Augusto Alvarez a declarat de la bun început pentru AFP că Pedro Castillo "a încălcat articolul 117 din Constituţia peruană şi se află în ilegalitate. Este o auto-lovitură de stat".
În cursul unei ceremonii de învestitură în faţa parlamentului, când a devenit prima femeie preşedintă a Peru, Dina Boluarte a repetat, de asemenea, că a avut loc o tentativă de lovitură de stat promovată de Pedro Castillo care nu a găsit niciun ecou nici în instituţiile democraţiei, nici în stradă.
"Îmi asum (puterea) în conformitate cu Constituţia Peru, cu începere din acest moment" şi până în "iulie 2026", când urma să se încheie mandatul lui Castillo, a spus avocata de 60 de ani, provenită din acelaşi partid de inspiraţie marxistă (Peru libre) ca şi el.
Reacții internaționale după arestarea lui Castillo
Statele Unite au anunţat imediat că nu-l mai consideră pe Pedro Castillo preşedintele în exerciţiu al ţării, salutând rolul parlamentarilor.
"Vom respinge categoric orice act care încalcă... orice Constituţie, orice act care subminează democraţia", a declarat purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat american, Ned Price.
Preşedintele ales al Braziliei, Luiz Inacio Lula da Silva, a spus că i se pare "întotdeauna regretabil ca un preşedinte ales democratic să sufere o astfel de soartă", dar şi-a exprimat satisfacţia că "totul s-a desfăşurat în cadrul constituţional".
Guvernul spaniol şi secretarul general al Organizaţiei Statelor Americane (OSA), Luis Almagro, au denunţat miercuri o "ruptură a ordinii constituţionale" în încercările lui Castillo, Madridul salutând "restabilirea normalităţii democratice".
Castillo scăpase deja de două moţiuni de demitere pentru "incapacitate morală" - care anterior au dus la căderea a doi preşedinţi în exerciţiu, Pedro Pablo Kuczynski (dreapta) în 2018 şi Martin Vizcarra (centru) în 2020 -, dintre care ultima în martie. 2022.
El a fost acuzat în special de crize ministeriale repetate şi formarea a patru guverne în opt luni, un eveniment fără precedent în Peru, încheie AFP.
