România se numără printre ţările europene care provoacă o "recesiune democratică" în Europa - Liberties

România se numără printre ţările din Europa care subminează statul de drept în aproape toate aspectele, scrie The Guardian, citând un raport al Uniunii pentru Libertăți Civile din Europa (Liberties).

• IMAGINI EXCLUSIVE din Macedonia de Nord, după tragedia cu 59 de morţi: "Un Colectiv local". DETALII la Observator 19:00
• Sute de oameni protestează în Macedonia de Nord, după tragedia din clubul Pulse. Autoritățile, acuzate de corupție după moartea celor 59 de tineri

În 2024, regresul democratic al Europei s-a accentuat, conform unui raport realizat de Liberties, o organizație ce monitorizează statul de drept în Uniunea Europeană. Raportul, elaborat de 43 de organizații pentru drepturile omului din 21 de state membre, citat de The Guardian, evidențiază o creștere a ingerințelor politice în justiție, o aplicare ineficientă a legilor anticorupție, restricționarea protestelor pașnice și intimidarea jurnaliștilor.

În România, alegerile prezidențiale recente au demonstrat cum TikTok poate favoriza ascensiunea unui politician naționalist radical, necunoscut anterior. În plus, un proiect de lege menit să garanteze independența televiziunii și radioului public zace în Parlament din 2021, fără progrese semnificative.

Ungaria, considerată de mult timp o „autocrație electorală”, a suferit o regresie semnificativă a statului de drept în 2024. Înființarea Oficiului pentru Protecția Suveranității, cu puteri extinse de investigare a cetățenilor implicați în viața publică, a intensificat presiunea asupra organizațiilor neguvernamentale și a presei.

În Italia, guvernul Giorgiei Meloni a propus măsuri care ar conferi Ministerului Justiției „puteri nelimitate” asupra procurorilor, sporind astfel controlul politic asupra sistemului judiciar. De asemenea, raportul semnalează „niveluri fără precedent de ingerință” în media publică, inclusiv anularea unui discurs antifascist al autorului Antonio Scurati și sancționarea jurnalistului care urma să-l difuzeze.

Guvernul naționalist-populist al lui Robert Fico din Slovacia a introdus numeroase modificări problematice, inclusiv desființarea biroului procurorului central și adoptarea unei legi asemănătoare celei din Rusia privind agenții străini. Aceasta obligă ONG-urile care primesc peste 5.000 de euro din surse externe să fie etichetate drept „organizații susținute din străinătate”.

În Bulgaria, investigațiile anticorupție vizează frecvent opozanții politici ai guvernului, în timp ce schemele ilegale, precum depozitarea clandestină a deșeurilor de construcții în Sofia, rămân nesancționate. În Croația, numirea lui Ivan Turudić ca procuror general, un judecător cu legături strânse cu partidul aflat la putere (HSZ), a ridicat semne de întrebare asupra imparțialității sistemului judiciar. Procuratura publică europeană (EPPO) a denunțat „provocările sistemice” ale Croației în menținerea statului de drept, mai ales după ce Turudić a contestat dreptul EPPO de a investiga un caz de fraudă cu fonduri UE.

Probleme şi în democrațiile considerate "stabile"

Deși Franța și Germania sunt percepute ca modele democratice, ele nu sunt imune la regresul statului de drept. În Franța, guvernul a folosit tot mai frecvent articolul 49.3 pentru a adopta decizii fără vot parlamentar, iar libertatea de exprimare a fost restricționată sub pretextul combaterii interferențelor străine și a pregătirilor pentru Jocurile Olimpice.

În Germania, deși au fost introduse reglementări mai stricte împotriva fenomenului „ușilor rotative” (prin care oficialii migrează spre domenii pe care le-au reglementat), reacțiile autorităților la evenimentele pro-palestiniene au fost considerate excesive. Cenzura vocilor pro-palestiniene și interdicția de intrare în țară a fostului ministru grec de finanțe, Yanis Varoufakis, au ridicat semne de întrebare privind libertatea de exprimare.

Polonia încearcă să inverseze daunele aduse instituțiilor independente de guvernarea anterioară. Cabinetul condus de Donald Tusk depune eforturi pentru restabilirea independenței justiției și pluralismului media, dar se confruntă cu opoziția președintelui Andrzej Duda și cu complexitatea procesului de reconstrucție a instituțiilor compromise. Raportul subliniază că Polonia este un exemplu clar al dificultății de a repara un sistem democratic erodat.

Liberties cere Comisiei Europene să înăsprească monitorizarea respectării statului de drept în UE. Printre măsurile propuse se numără condiționarea fondurilor europene de respectarea standardelor democratice și accelerarea procedurilor juridice împotriva țărilor care subminează statul de drept.