Roxana Mînzatu, desemnată vicepreşedintă a Comisiei Europene. Ce portofoliu a obţinut

Roxana Mînzatu a fost desemnată vicepreşedinte al Comisiei Europene şi a primit şi dintre cele mai importante portofolii – Competenţe şi Educaţie, Locuri de muncă şi drepturi sociale, demografie.

• România, lovită de un nou dezastru pe 29 septembrie. Viktor Orban anunţă că în Ungaria "situaţia încă este foarte gravă"

Roxana Mînzatu, candidata României pentru Comisia Europeană, a primit postul de vicepreşedintă executivă pentru oameni, competenţă şi pregătire în noua Comisie Europeană, anunţată marţi, la Bruxelles, de preşedinta executivului european, Ursula von der Leyen.

"Sunt foarte bucuroasă să îi încredinţez Roxanei Mînzatu rolul de vicepreşedintă executivă pentru oameni, competenţe şi pregătire. Ea va avea responsabilitatea pentru competenţe, educaţie şi cultură, locuri de muncă de calitate şi drepturi sociale. Aceasta se află sub umbrela demografiei. Roxana va conduce în special o Uniune a competenţelor şi pilonul european al drepturilor sociale. Ea se va concentra asupra acelor domenii care sunt esenţiale pentru a uni societatea noastră", a declarat Ursula von der Leyen. 

Politiciana germană a anunţat că noua Comisie va fi mai suplă, cu posturi interconectate şi nu va mai avea posturi de vicepreşedinţi simpli, ci şase vicepreşedinţi executivi. În ceea ce priveşte paritatea de gen, o temă dragă Ursulei von der Leyen, ea a transmis că din noua echipă vor face parte 11 femei, ceea ce reprezintă 40% din Colegiul Comisarilor.

Von der Leyen, care dorea să obţină paritatea în această echipă de 27 de comisari, a explicat că propunerile iniţiale din statele membre au dat o pondere de 22% a femeilor. "A fost complet inacceptabil", a subliniat ea, recunoscând în acelaşi timp că, în ciuda progreselor înregistrate în cursa de acasă, mai era "încă multă muncă de făcut".

Von der Leyen a declarat că, din cei şase vicepreşedinţi executivi în noua Comisie Europeană, patru sunt femei şi doi sunt bărbaţi. "Trei din statele membre care au aderat înainte de căderea Cortinei de Fier. Şi trei din statele membre care au aderat după ce Europa a fost reunificată. Din ţările baltice, din ţările nordice şi din Europa de Est. Miniştri şi prim-miniştri. Cu un trecut diferit. Dar toţi cu un singur obiectiv comun - şi acesta este să facă Europa mai puternică", a apreciat ea.

În afară de Roxana Mînzatu, au mai primit posturi de vicepreşedinţi executivi candidata Spaniei, Teresa Ribera, care va fi vicepreşedintă executivă pentru o tranziţie curată, justă şi competitivă. Ea va fi responsabilă şi de politica de concurenţă şi va îndruma activitatea pentru a se asigura că Europa rămâne pe drumul cel bun pentru obiectivele sale stabilite în Pactul verde european. Ribera va trebui totodată să asigure decarbonizarea şi industrializarea economiei UE.

Finlandeza Henna Virkkunen va fi vicepreşedintă executivă pentru suveranitate tehnologică, securitate şi democraţie. Ea va fi totodată responsabilă pentru portofoliul tehnologiilor digitale şi emergente. "Îi voi cere Hennei să se uite la aspectele interne şi interne ale securităţii. Dar şi să consolideze fundaţiile democraţiei, precum statul de drept, şi să-l protejeze ori de câte ori este atacat", a declarat Ursula von der Leyen, potrivit unui comunicat de presă al Comisiei Europene.

Francezul Stephane Sejourne va fi vicepreşedintele executiv pentru prosperitate şi strategie industrială. El va fi, de asemenea, responsabil pentru industrie, IMM-uri şi piaţa unică. "El se va ocupa de activitatea de a pune în aplicare condiţiile pentru ca companiile noastre să prospere - de la investiţii şi inovare la stabilitate economică şi comerţ şi securitate economică", a explicat şefa Comisiei Europene.

Estona Kaja Kallas va fi şefa diplomaţiei UE şi vicepreşedintă. "Ne aflăm într-o perioadă de rivalităţi strategice şi de instabilitate. Politica noastră externă şi de securitate trebuie elaborată având în minte această realitate şi trebuie să fie aliniată mai mult cu interesele noastre. Ştiu că pot conta pe ea să realizeze toate aceste lucruri - şi să fie puntea între politicile noastre interne şi externe. Şi să se asigure că rămânem o Comisie Geopolitică", a insistat Ursula von der Leyen.

Italianul Raffaele Fitto va fi vicepreşedinte executiv pentru coeziune şi reforme. "El va fi responsabil pentru politica de coeziune, dezvoltarea regională şi oraşe. Ne vom baza pe experienţa sa vastă pentru a ajuta la modernizarea şi consolidarea politicilor noastre de coeziune, investiţii şi creştere", a mai spus şefa Comisiei Europene. 

Premieră pentru România

Pentru prima dată de la aderarea la Uniunea Europeană, România a obținut poziția de vicepreședinte al Comisiei Europene și unul dintre cele mai importante portofolii – Competențe și Educație, Locuri de muncă și drepturi sociale, demografie. Premierul Marcel Ciolacu susține că este vorba de un portofoliu major, care va administra o cincime din bugetul UE, mai exact 235 de miliarde de euro.

„Doamna Roxana Mînzatu, propunerea României de comisar european, va coordona atât partea de educație, cât și zona de politici sociale, dar și programele de finanțare aferente acestor domenii, respectiv Fondul Social European Plus, Fondul Social pentru Climă și Erasmus+. Astăzi eforturile românilor au primit și recunoașterea binemeritată prin acest portofoliu ce combină o greutate politică semnificativă și fonduri substanțiale ale UE, cu potențial legislativ și politic solid și acces esențial la serviciile și agențiile Comisiei”, spune Marcel Ciolacu.

El arată că România este reprezentată la cel mai înalt nivel al conducerii Uniunii prin Roxana Mînzatu, vicepreședinte al Comisiei Europene și comisar, Victor Negrescu, vicepreședinte al Parlamentului European, și Dragoș Benea, președinte al uneia dintre cele mai importante comisii din PE – Comisia REGIO, de dezvoltare regională.

„Aceste poziții importante ocupate de România, prin membri ai familiei social-democrate europene, reprezintă în mod evident o recunoaștere în premieră a rolului și importanței țării noastre la nivelul Uniunii Europene. Toți cei care denigrau țara noastră și capacitatea noastră de negociere la Bruxelles au primit astăzi o lecție extrem de dură: niciodată nu e bine să îți vorbești de rău țara peste hotare, ci să te lupți și să contribui la dezvoltarea ei”, a adăugat premierul.

Cine este Roxana Mînzatu

Roxana Mînzatu a condus Departamentul pentru evaluare integrată şi monitorizarea programelor finanţate din fonduri publice şi europene, având rang de secretar de stat. Ea are 44 de ani şi a absolvit Facultatea de Ştiinţe Politice şi Administrative (specializarea Ştiinţe Politice Engleză) în cadrul Universităţii din Bucureşti (2002), deţine un master în integrare europeană (2005) şi este absolventă a programului Public Leadership Credential al Harvard Kennedy School of Government (2022).

Conform CV-ului postat pe site-ul Guvernului, are o experienţă vastă în domeniul fondurilor europene, dobândită atât în mediul privat, în cel nonguvernamental dar şi prin funcţii publice. Începând cu anul 2004, a fost consilier de integrare în Ministerul Integrării Europene, a fost consultant, manager de proiect şi formator în companii din Bucureşti, Bruxelles şi Braşov, a condus fundaţia Şcoala Română de Afaceri – Braşov, a pregătit şi implementat proiecte cu finanţare europeană sau naţională pentru companii, administraţii publice locale dar şi pentru organizaţii non-guvernamentale.

Roxana Mînzatu a ocupat şi poziţii de demnitate publică. A fost consilier judeţean PSD în Consiliul Judeţean Braşov (2004-2008, 2011-2012). În 2009 a fost subprefect al judeţului Braşov (martie-octombrie 2009). În 2015, ca secretar de stat în Ministerul Fondurilor Europene şi, apoi, preşedinte al Agenţiei Naţionale pentru Achiziţii Publice, a coordonat elaborarea şi implementarea strategiei de reforma a achiziţiilor publice şi a pachetului de legi ale achizitiilor publice. A îndeplinit un mandat de deputat PSD Braşov (decembrie 2016-decembrie 2020) şi a fost ministru al fondurilor europene (10 iunie – 4 noiembrie 2019).