Cine este Roxana Mînzatu, nominalizată de Marcel Ciolacu pentru funcţia de comisar european

Premierul Marcel Ciolacu a anunţat luni, la Parlament, că propunerea României pentru funcţia de comisar european este Roxana Mînzatu. Şeful Executivului a mai spus că urmează să discute cu preşedinta Comisiei Europene, în perioada următoare, despre portofoliul de comisar ce va reveni ţării noastre. "Voi face nominalizarea. Doamna Roxana Mînzatu. Urmează să negociem și portofoliul în perioada următoare", a declarat Marcel Ciolacu. 

Ciolacu anunţă că trimite azi o singură propunere de comisar european

Premierul Marcel Ciolacu a anunţat că luni va trimite propunerea pentru funcţia de comisar european din partea României către Comisia Europeană. Potrivit unor surse Observator, Roxana Mînzatu va fi propunerea României. Va fi un portofoliu propus de CE. Nu este clar dacă pe piaţa internă sau economie.  La începutul săptămânii Ursula von der Leyen i-a cerut premierului să nominalizeze o femeie pentru acest post, pentru că doar șase state au nominalizat femei. Statele UE au sfidat solicitarea preşedintei CE de a înainta un candidat şi o candidată din partea fiecăreia, pentru a se ajunge la paritatea de gen.

Premierul Marcel Ciolacu a anunţat că luni va trimite propunerea pentru funcţia de comisar european din partea României către Comisia Europeană. Întrebat, înainte de şedinţa Consiliului Politic Naţional al PSD dacă a trimis propunerea de comisar european la Bruxelles, Ciolacu a spus: "Am vorbit cu şefa Comisiei Europene. După şedinţa de partid o să merg la Guvern şi o să trimit propunerea". 

Premierul a menţionat că va transmite o singură propunere pentru această funcţie. Premierul a declarat pe 22 august că l-a propus la Bruxelles pe Victor Negrescu pentru funcţia de comisar european din partea României. Săptămâna trecută, a fost vehiculat că Roxana Mînzatu ar putea fi o variantă în eventualitatea în care premierul va trimite propunere o femeie.

Cine este Roxana Mînzatu

Potrivit unor surse Observator, Roxana Mînzatu va fi propunerea României, va fi un portofoliu propus de CE. Nu este clar dacă pe piaţa internă sau economie.

Roxana Mînzatu conduce Departamentul pentru evaluare integrată şi monitorizarea programelor finanţate din fonduri publice şi europene, având rang de secretar de stat. Ea arfe 44 de ani şi a absolvit Facultatea de Ştiinţe Politice şi Administrative (specializarea Ştiinţe Politice Engleză) în cadrul Universităţii din Bucureşti (2002), deţine un master în integrare europeană (2005) şi este absolventă a programului Public Leadership Credential al Harvard Kennedy School of Government (2022).

Conform CV-ului postat pe site-ul Guvernului, are o experienţă vastă în domeniul fondurilor europene, dobândită atât în mediul privat, în cel nonguvernamental dar şi prin funcţii publice. 

Începând cu anul 2004, a fost consilier de integrare în Ministerul Integrării Europene, a fost consultant, manager de proiect şi formator în companii din Bucureşti, Bruxelles şi Braşov, a condus fundaţia Şcoala Română de Afaceri – Braşov, a pregătit şi implementat proiecte cu finanţare europeană sau naţională pentru companii, administraţii publice locale dar şi pentru organizaţii non-guvernamentale.

Roxana Mînzatu a ocupat şi poziţii de demnitate publică. A fost consilier judeţean PSD în Consiliul Judeţean Braşov (2004-2008, 2011-2012). În 2009 a fost subprefect al judeţului Braşov (martie-octombrie 2009). În 2015, ca secretar de stat în Ministerul Fondurilor Europene şi, apoi, preşedinte al Agenţiei Naţionale pentru Achiziţii Publice, a coordonat elaborarea şi implementarea strategiei de reforma a achiziţiilor publice şi a pachetului de legi ale achizitiilor publice. A îndeplinit un mandat de deputat PSD Braşov (decembrie 2016-decembrie 2020) şi a fost ministru al fondurilor europene (10 iunie – 4 noiembrie 2019).

Statele UE sfidează solicitarea lui von der Leyen de a forma o comisie cu paritate de gen

Înaintea datei limită de 30 august, mai mult de jumătate dintre guvernele din Uniunea Europeană au propus câte un singur candidat, bărbat, pentru a face parte din viitoarea formulă a Comisiei Europene, deşi preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, solicitase câte un candidat şi o candidată din partea fiecăruia, pentru a se ajunge la paritatea de gen, potrivit dpa şi AFP.

Dacă nominalizările vor rămâne neschimbate, preşedinta Comisiei riscă să fie dezamăgită: bărbaţii ar putea forma o majoritate de circa două treimi în viitorul colegiu al comisarilor, din care ar putea face parte doar opt femei - inclusiv preşedinta von der Leyen şi estona Kaja Kallas, viitoarea şefă a diplomaţiei UE.

După ce a fost votată de Parlamentul European pentru un nou mandat în iulie, von der Leyen le-a cerut statelor membre să nominalizeze atât un bărbat, cât şi o femeie pentru constituirea unei comisii paritare. Singura excepţie de la această cerere le-a fost oferită guvernelor care au nominalizat un comisar aflat deja în funcţie, aşa cum este cazul cu Franţa, Ungaria şi Letonia.

Doar Bulgaria a ţinut cont de solicitarea Ursulei von der Leyen

Doar Bulgaria a ţinut cont de dorinţa lui von der Leyen şi a propus public atât un candidat, cât şi o candidată, anunţând vineri că îi nominalizează pe fostul ministru de externe Ekaterina Zaharieva şi pe Iulian Popov, ex-ministru al mediului. După propunerile anunţate vineri de Italia şi Bulgaria, mai lipseşte doar candidatul Belgiei pentru a avea lista completă.

În Belgia, situaţia a fost complicată de lipsa unui guvern cu puteri depline după alegerile din 9 iunie. Joi seară, Georges-Louis Bouchez, liderul Mişcării Reformatoare (MR), partidul liberal francofon, a promis că "numele" va fi comunicat în termenul prevăzut, adică până vineri seara, fără a face alte precizări.

Nu există obligaţie legală de a nominaliza atât un bărbat, cât şi o femeie

După reunirea propunerilor de la toate statele membre, von der Leyen ar urma să-şi anunţe echipa până la mijlocul lui septembrie, împreună cu portofoliul atribuit fiecărui comisar. Fiecare din cele 27 de state UE are dreptul să desemneze un reprezentant în Comisie. În cazul Germanei, acesta este în mod automat preşedinta Ursula von der Leyen.

În prezent, 12 din cei 27 de comisari europeni sunt femei. Comisia, puternicul braţ executiv al UE, propune noi legi şi monitorizează respectarea tratatelor UE, având în jur de 32.000 de angajaţi. În ciuda iritării probabile a lui von der Leyen, statele UE nu au obligaţia legală de a se conforma solicitării acesteia de a nominaliza atât un bărbat, cât şi o femeie. Tratatele UE nu menţionează în mod explicit paritatea de gen, ci doar faptul că executivul UE reflectă ca pe ansamblu demografia şi geografia statelor membre

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰