Rusia a dat-o în urmărire pe şefa guvernului Estoniei. Kremlinul o acuză de distrugerea monumentelor soldaţilor sovietici

Rusia dat-o în urmărire pe şefa guvernului Estoniei, Kaja Kallas, la fel şi pe secretarul de stat estonian Taimar Peterkop şi ministrul culturii din Lituania, Simonas Kairis. Poliţia nu a specificat infracţiunile de care este acuzată, dar Kremlinul a motivat că cei trei sunt ostili Rusiei.

• EXCLUSIV. "Fetele i-au fost trimise special lui Van Damme". Actorul ar fi ştiut că minorele sunt traficate şi exploatate. Cum ar fi fost mascată afacerea

Poliţia rusă a dat-o în urmărire pe şefa guvernului Estoniei, Kaja Kallas, notificarea în acest sens fiind afişată marţi pe site-ul Ministerului de Interne de la Moscova, informează AFP, citat de Agerpres. Kallas este urmărită "într-un dosar penal", menţionează poliţia, fără a specifica infracţiunea implicată.

Sunt daţi în urmărire şi secretarul de stat estonian Taimar Peterkop şi ministrul culturii din Lituania, Simonas Kairis. Purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov, a explicat că cei trei sunt ostili Rusiei, fiind "răspunzători de decizii care sunt de facto o insultă la adresa istoriei" şi "persoane care întreprind acţiuni ostile împotriva memoriei istorice, a ţării noastre".

Cei trei oficiali învinuiţi de distrugerea unor monumente ale soldaţilor sovietici

AFP menţionează că Rusia se consideră eliberatoarea ţărilor respective şi susţine că orice alt punct de vedere reprezintă o falsificare a istoriei, ceea ce potrivit legislaţiei ruse constituie o infracţiune. Agenţia de stat rusă TASS afirmă, citând o sursă neidentificată din domeniul securităţii, că oficialii respectivi sunt învinuiţi de "distrugerea şi degradarea unor monumente ale soldaţilor sovietici" din cel de-Al Doilea Război Mondial.

În ultimii ani, în statele baltice au fost demolate mai multe astfel de monumente moştenite de la fosta Uniune Sovietică - gesturi care au marcat respingerea perioadei în care Estonia, Letonia şi Lituania au fost anexate de URSS. Cele trei ţări, acum membre ale Uniunii Europene şi NATO, au relaţii tensionate cu Moscova, iar pe teritoriile lor trăiesc minorităţi ruse. Dezacordurile s-au intensificat după ce Rusia a invadat Ucraina: balticii susţin activ Kievul şi se consideră ameninţaţi real de atacuri din partea ruşilor.

Săptămâna trecută, Ministerul de Externe rus i-a convocat pe însărcinaţii cu afaceri eston, leton şi lituanian, acuzând ţările lor că "sabotează" alegerile prezidenţiale care urmează să aibă loc în Rusia în martie, refuzând să asigure securitatea secţiilor de votare din ambasadele ruse la Tallinn, Riga, respectiv Vilnius.

În ianuarie, după ce preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a făcut un turneu în cele trei state baltice, Letonia şi Estonia au renunţat la acordurile cu Rusia privind asistenţa juridică, pe motiv că ruşii au atacat Ucraina. În aceeaşi lună, Estonia a refuzat să îi înnoiască permisul de şedere conducătorului bisericii ortodoxe estone subordonate Patriarhiei Moscovei, care este cetăţean rus, apreciind că acesta prezintă un risc pentru securitatea naţională.