Rusia, declarată stat terorist de Letonia. Reacția Moscovei

Rusia a condamnat joi rezoluţia adoptată de parlamentul leton care desemnează Rusia "stat care susţine terorismul", relatează Reuters, citat de Agerpres. Război Rusia - Ucraina, ziua 169 LIVE TEXT

• Rezultate parţiale provizorii alegeri prezidenţiale 2024

"Având în vedere că nu există substanţă, ci doar xenofobie bestială, în spatele acestei decizii, este necesar să-i numim pe ideologi neonazişti", a postat pe Telegram purtătoarea de cuvânt a Ministerului Afacerilor Externe al Rusiei, Maria Zaharova.

Rezoluţia menţionează că "Letonia recunoaşte acţiunile Rusiei în Ucraina drept un genocid ţintit împotriva poporului ucrainean" şi cheamă la creşterea susţinerii militare, financiare, umanitare şi diplomatice pentru Ucraina. Ucraina, Letonia, Estonia şi Finlanda cer ca UE să interzică vizele turistice pentru cetăţenii ruşi. 

Rusia, declarată stat terorist de Letonia

Parlamentul Letoniei a adopta joi o declaraţie în care desemnează Rusia drept ţară care sprijină terorismul şi invită şi alte ţări să adopte iniţiative similare, lansând de asemenea un apel către Uniunea Europeană să întrerupă eliberarea de vize turistice cetăţenilor ruşi şi belaruşi. Declaraţia a fost aprobată de deputaţii Seimului cu 67 de voturi pentru şi niciunul împotrivă, în timp ce parlamentarii partidului social-democrat de opoziţie Armonia (S) s-au abţinut de la vot.

Declaraţia menţionează invazia rusă în Ucraina şi acţiunile forţelor armate ruse în această ţară drept principalul motiv pentru condamnarea Rusiei ca stat terorist. Textul subliniază, de asemenea, ”sprijinul prelungit al Rusiei pentru regimurile şi organizaţiile teroriste, precum şi finanţarea acestora”.

Rusia este cel mai mare furnizor de arme pentru regimul lui Bashar al-Assad în Siria şi a efectuat atacuri asupra unor ţări suverane, inclusiv otrăvirea lui Serghei Skripal şi a fiicei sale în Marea Britanie şi doborârea zborului Malaysia Airlines MH-17, soldată cu moartea a 298 de persoane.

Parlamentarii letoni amintesc de ”ţintirea constantă a civililor de către trupele ruse, inclusiv atacul deliberat asupra unui teatru din Mariupol, în care şi-au pierdut viaţa aproximativ 600 de persoane, atacuri cu rachete asupra unei zone rezidenţiale de lângă Odesa, soldată cu moartea a cel puţin 21 de persoane şi un atac asupra unui centru comercial din Kremenciug, care a făcut 19 victime civile”. Declaraţia menţionează, de asemenea, un atac cu rachete asupra instalaţiilor portuare din Odessa, la o zi după ce intrase în vigoare un acord pentru a permite exportul de cereale din acel oraş ucrainean.

Letonia nu mai oferă vize turistice rușilor

Referitor la vizele turistice, Ambasada Letoniei la Moscova a încetat deja să le mai elibereze cetăţenilor ruşi, cu excepţia persoanelor care participă la funeraliile unei rude apropiate. Premierul estonian Kaja Kallas declarase în 9 august pe Twitter că turismul ruşilor în UE ar trebui să înceteze.

”Să oprim eliberarea de vize turistice pentru ruşi. Vizitarea Europei este un privilegiu, nu un drept al omului”, subliniase Kallas, care a spus că, odată cu suspendarea traficului aerian către şi dinspre Rusia, cei mai apropiaţi vecini ai acesteia, precum Estonia, Finlanda şi Letonia, care au puncte comune de trecere a frontierei, asistă la o creştere a cererilor de viză din partea ruşilor care doresc să călătorească în zona Schengen.

Letonia a cunoscut, de asemenea, un aflux de cetăţeni ruşi, între care reprezentanţi ai mass-media, care fugind de represiune şi persecuţie, şi-au relocat activităţile în ţara baltică. Canalul independent TV Rain, critic faţă de Kremlin, a început recent să transmită din Riga şi a fost deja acuzat de unii letoni pe reţelele de socializare pentru că ar fi manifestat insensibilitate faţă de modul în care letonii au perceput ocupaţia sovietică a ţării lor între 1940 şi 1991.

Germania se opune interzicerii vizelor turistice pentru ruşi

Cancelarul german Olaf Scholz s-a pronunţat joi împotriva interzicerii vizelor turistice pentru cetăţenii ruşi, aşa cum cer Ucraina, Letonia, Estonia şi Finlanda, şi a amintit că la nivelul UE au fost adoptate sancţiuni pertinente împotriva persoanelor din jurul Kremlinului. ''Acesta este războiul lui (Vladimir) Putin. Şi îmi este greu să înţeleg acest fel de cereri'', a spus Scholz la o conferinţă de presă axată pe criza energetică şi războiul din Ucraina.

Scholz a insistat că preşedintele rus Vladimir Putin ''este cel responsabil pentru acest război'', nu ansamblul populaţiei ruse, iar o astfel de măsură generală de interzicere a vizelor pentru cetăţenii ruşi ''ar fi îndreptată împotriva întregii populaţii, inclusiv a celor nevinovaţi''.

Ministrul de externe ucrainean Dmitro Kuleba a cerut miercuri statelor UE şi din G7 să nu mai emită vize pentru cetăţenii ruşi, cereri similare, cu referire la turiştii ruşi, fiind formulate anterior de şefele guvernelor eston şi finlandez, Kaja Kallas şi Sanna Marin, în timp ce Letonia, care a declarat joi Rusia stat susţinător al terorismului, a încetat deja emiterea vizelor pentru cetăţenii ruşi.

Cancelarul Scholz a promis în schimb sporirea ajutorului financiar şi militar destinat Ucrainei pentru ca aceasta să poată respinge agresiunea rusă. Guvernul de la Berlin, detaşându-se de practica postbelică a Germaniei de a nu oferi ajutoare militare, a furnizat Ucrainei ''arme foarte eficiente şi vom continua să facem acest lucru în viitorul apropiat'', a asigurat cancelarul social-democrat german, potrivit agenţiei DPA.

Cât despre un eventual acord de pace care să pună capăt războiului din Ucraina, el a spus că în această ţară va fi pace numai dacă ea va fi mulţumită cu condiţiile unui astfel de acord.

Întrebat dacă ar acceptat ca fostul cancelar social-democrat Gerhard Schröder, cunoscut ca un apropiat al Kremlinului, să acţioneze ca mediator între Germania şi Rusia pentru soluţionarea disputelor generate de reducerea livrărilor de gaz rusesc, Scholz a răspuns iniţial ''nu ştiu'', adăugând apoi că o asemenea acţiune ar fi ''lăudabilă''.

Rusia pretinde că a fost nevoită să-şi trimită forţele armate în Ucraina pentru a "denazifica" o ţară despre care susţine că este condusă de neonazişti, termen pe care l-a folosit şi pentru a-i categorisi pe criticii săi din ţările baltice. Ucraina şi Occidentul au respins utilizarea acestui termen de către Rusia drept propagandă menită să justifice un război de cucerire în stil imperialist, comparându-i pe ucraineni cu invadatorii nazişti germani din Al Doilea Război Mondial.