Cum se schimbă Europa după alegerile europarlamentare

Schimbări profunde urmează pe tot continentul, după alegerile europarlamentare! Pentru prima dată în istoria Parlamentului European, cele două tabere tradiţionale au pierdut majoritatea confortabilă. În schimb, forţele extremiste, eurosceptice şi ecologiste cresc la Bruxelles.

• Marş al tăcerii pentru Sebi şi Roberta, din Vama Veche până la locul tragediei din 2 Mai. DETALII la Obsevator 17:00, la Antena 1
• SUA acuză Rusia de atacuri chimice împotriva trupelor ucrainene, încălcând regulile războiului. Ce este cloropicrina

Schimbări profunde urmează pe tot continentul, după alegerile europarlamentare! Pentru prima dată în istoria Parlamentului European, cele două tabere tradiţionale au pierdut majoritatea confortabilă. În schimb, forţele extremiste, eurosceptice şi ecologiste cresc la Bruxelles. Un trend nou, care va pune la încercare rezistenţa blocului comunitar, după alegerile cu cea mai mare mobilizare din ultimii 25 de ani.

Europenii au ieşit în număr record la vot şi şi-au făcut auzită, la urne, îngrijorarea privind imigraţia şi securitatea. 

Partidul Angelei Merkel, victorie cu un procent mic în Germania

Cinci state au resimţit noua viziune a electoratului, văzută de analiştii politici ca o palmă dată vechii ordini europene.

Cele mai mari schimbări au apărut chiar în nucleul Uniunii: în Germania şi Franţa.

În Italia, Marea Britanie şi Grecia, rezultatul votului este considerat un răspuns dur faţă de politica actualelor Guverne, confruntate cu o criză a imigraţiei.

Câştigători, dar şi mari perdanţi ai alegerilor europarlamentare din Germania, conservatorii cancelarului Angela Merkel au ieşit pe primul loc.

Însă cele 28,7 procente obţinute sunt cele mai mici din istorie. Marele învingător este Partidul Verzilor. Cu o abordare pro-europeană diferită, formaţiunea, din care face parte şi un român, a reuşit să convingă mai ales publicul tânăr. 

Dragoş Păncescu, deputat Grupul Verzilor din Germania: Pentru mine, Europa trebuie să fie un continent unde oamenii au aceleaşi posibilităţi. Votanţii au dorit ca ceea ce promite politica să se întâmple, fiindcă doresc să trăiască schimbarea

Prezenţa la vot în Belgia, 88%

Cei mai mulţi europeni şi-au îndreptat atenţia spre partidele anti-sistem. În Franţa, partidul extremist al lui Marine Le Pen, care promovează o politcă anti-imigraţie, l-a devansat cu mai puţin de un procent pe cel al preşedintelui Emmanuel Macron.

Iar în Spania şi Italia, ţări în care se află cele mai numeroase comunităţi de români, formaţiunile aflate la putere şi-au consolidat poziţia.

Gianni Riotta, analist politic: Vechiul Salvini, ministrul italian de interne, a fost un distrugător. Este ca Daenerys Targaryen din serialul "Game of Thrones". Are dragoni şi arde totul în jurul său. Acum trebuie să construiască o coaliţie  

În Parlamentul European ajunge şi o formaţiune care consideră NATO o organizaţie teroristă.

Un succes absolut au înregistrat şi partidele premierilor din Bulgaria şi Ungaria.

Înfiinţată în urmă cu doar şase săptămâni, formaţiunea britanică Partidul Brexitului a obţinut şi ea o victorie răsunătoare.

Cea mai mare prezenţă la urne a fost în Belgia, 88%. Cifrele nu sunt întâmplătoare, pentru că votul este obligatoriu în această ţară.

Parlamentul European se anunţă aşadar extrem de divizat. Prin urmare, consensul asupra unor subiecte sensibile va fi mult mai greu de obţinut.